15:31
România va avea o creștere economică de 4,2%, anul acesta, iar situația pare și mai bună pentru anul viitor, potrivit estimărilor făcute de Comisia Europeană! Economia din țara noastră va depăși media europeană. Liderii europeni au anunțat însă că întreg decalajul cauzat de criza sanitară provocată de infecția de coronavirus a fost recuperat în totalitate, iar de anul viitor economia se așteaptă să crească.
Comisia Europeană prognozează creșteri importante ale economiei în România. Pentru anul în curs, estimările făcute de specialiștii europeni arată că economia României va fi de 4,2%, pe când pentru anul 2023 se așteaptă ca aceasta să crească până la 4,5%. Creșterile din România depășesc media europeană. Așteptările la nivel UE sunt mai mici: creștere de 4% în 2022 și de 2,8% în 2023.
Recuperarea decalajului economic cauzat de pandemia de coronavirus a frânat creșterea economică în UE, însă estimările se pare că au fost depășite în mod negativ. Astfel, creşterea bruscă a infecţiilor cu COVID-19, preţurile ridicate la energie şi perturbările în aprovizionare au făcut ca economia UE să încetinească.
„Creşterea continuă să fie modelată de pandemie, multe ţări din UE fiind sub tensiune din cauza unei presiuni sporite asupra sistemelor de sănătate şi a lipsei de personal în urma îmbolnăvirilor, a carantinei preventive sau a sarcinilor de îngrijire. Blocajele logistice şi de aprovizionare, inclusiv deficitele de semiconductori şi de anumite metale, vor continua să afecteze producţia, cel puţin pe parcursul primei jumătăţi a anului. Nu în ultimul rând, se preconizează că preţurile energiei vor rămâne ridicate pentru o perioadă mai lungă decât se anticipase în previziunile de toamnă, cu un efect mai îndelungat asupra economiei şi presiuni inflaţioniste mai mari”, arată CE.
Sunt și vești bune, care spun că presiunea exercitată de valul actual de infecţii asupra economiei va fi de scurtă durată. Se preconizează că activitatea economică îşi va recâştiga tracţiunea şi pe măsură ce condiţiile de aprovizionare continuă să se normalizeze, iar presiunile inflaţioniste să se reducă. Semnalele de posibilă creștere economică sunt bune: o piaţă a forţei de muncă în continuă îmbunătăţire, economii ridicate ale gospodăriilor, condiţii de finanţare încă favorabile şi implementarea integrală a Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR).
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Cu toate acestea, previziunile privind inflația au fost revizuite în sus, față de cele din toamnă. Ele reflectă efectele preţurilor mai mari la energie, dar şi amplificarea presiunilor inflaţioniste asupra altor categorii de bunuri faţă de toamna anului trecut.
După atingerea unei rate record de 4,6% în trimestrul al patrulea al anului trecut, se estimează că inflaţia în zona euro va atinge un nivel maxim de 4,8% în primul trimestru din 2022 şi va rămâne peste 3 % până în trimestrul al treilea. Pe măsură ce se vor diminua presiunile generate de constrângerile legate de aprovizionare şi de preţurile ridicate la energie, se preconizează că inflaţia va scădea la 2,1% în ultimul trimestru al anului, iar pe parcursul anului 2023 se va situa sub obiectivul de 2% al Băncii Centrale Europene.
