Dumitru Chisăliță (AEI): Gravă este pasivitatea autorităților române

România nu își poate permite să trateze cu superficialitate amenințările generate de atacurile cu drone marine lansate de Ucraina asupra navelor și infrastructurii rusești din Marea Neagră, se arată într-o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI).

Citește și: VIDEO / Hagi a revenit cu succes în Ghencea: 2-1 cu Țara Galilor

Potrivit documentului, aceste acțiuni se desfășoară într-un conflict în care energia, transportul maritim și exporturile de petrol ale Rusiei au căpătat o importanță strategică comparabilă cu cea a mijloacelor militare convenționale.

„Orice navă suspectată că participă la alimentarea mașinii de război ruse poate deveni o țintă, iar proximitatea rutelor maritime și a infrastructurii petroliere românești amplifică pericolul. La fel de gravă este pasivitatea autorităților române. Tolerarea zonelor gri, lipsa transparenței și controalele insuficiente nu fac decât să crească riscurile economice și de securitate pentru România. Într-un context de război, indiferența privind motorina care ajunge în România nu este neutralitate. Este o formă de complicitate prin inacțiune. Poate că mai importantă decât ancheta privind explozia dronei de la Constanța, este ancheta produselor petroliere rusești care ajung mascat în România, a schimburilor de petrol de la navă la navă care se produc în apele teritoriale românești sau în imediata apropiere a acestora. De ce? Pentru că aceste operațiuni sunt vânate de dronele ucrainiene, iar dacă ele se întâmplă în apropierea României, înseamnă că România este în pericol pentru că tolerează să se întâmple acest lucru”, susține președintele AEI, Dumitru Chisăliță, în documentul citat.

Analiza mai arată că un eventual incendiu de proporții la Oil Terminal, provocat de explozia dronei de la Constanța, ar fi avut efecte semnificative asupra pieței. Într-un asemenea scenariu, România s-ar fi confruntat timp de câteva luni cu prețuri mai ridicate la carburanți, reorganizarea importurilor și utilizarea rezervelor strategice. Estimările indică o posibilă reducere cu 30-50% a capacității de import maritim pe termen scurt și o majorare a prețului motorinei cu aproximativ 5-15%.

„În ultimii ani, piața globală a petrolului a devenit nu doar o castă economică, ci și un câmp de confruntare geopolitică și armată…Din Kazahstan până în România, lanțul petrolului ilustrează cum geopolitica și economia se împletesc într-un sistem complex, unde fiecare perturbare are efecte regionale”, explică Chisăliță.

Potrivit AEI, statisticile internaționale evidențiază o transformare majoră a traseelor comerciale ale petrolului. Dacă înaintea războiului din Ucraina Uniunea Europeană se număra printre principalii cumpărători ai petrolului rusesc, în prezent cea mai mare parte a exporturilor Federației Ruse este direcționată către piețele asiatice.

„Această reconfigurare nu a eliminat dependențele energetice, ci le-a redistribuit. Conductele, terminalele și rafinăriile rămân puncte strategice într-o economie globală în care energia continuă să fie una dintre principalele monede geopolitice”, a concluzionat președintele AEI.