Ioan Bobe este numele „noului” director al Camerei de Conturi Constanța, după cum a apărut deja în presa locală. Un fel de a spune „noul director”, întrucât acesta a mai condus Camera de Conturi Constanța între 2021-2023. Dar presa locală uită câteva detalii când îi prezintă elogios revenirea în funcție:
– În 2023 a început o anchetă penală ce avea în vedere activitățile sale.
– În toamna anului 2023 a primit două sancțiuni din partea Curții de Conturi, pentru activități neconforme cu statutul de director (fals în declarații de avere, administrarea fictivă a unui hotel) și trebuia să fie dat afară. Pentru a preîntâmpina concedierea, Ioan Bobe s-a autosuspendat din cadrul Camerei de Conturi. Imediat a preluat o altă funcție de la stat, anume reprezentantul Portului Constanța la Viena, contractul de angajare a fost pe un PFA înregistrat pe numele său în capitala Austriei, dar nedeclarat în declarația sa de avere când era directorul Camerei de Conturi Constanța.
– În primăvara lui 2024, ca urmare a faptului că nu prezenta nicio experiență personală în activitatea portuară, mai cu seamă acel PFA, Administrația Portului Constanța i-a desfăcut ulterior contractul de muncă (pe acel PFA).

Ca și cum toate aceste detalii nu ar conta, Bobe a revenit deunăzi ca șef la Camera de Conturi. Și aici urmează cea mai importantă parte a întâmplării: Din sursele noastre de la Curtea de Conturi, în plenul Curții de Conturi s-a discutat în urmă cu două săptămâni și despre existența unui dosar penal pe numele lui Ioan Bobe (dosar nr 144/P/2023 de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța și încă unul, disjuns la DNA).
Dar întrucât a considerat că acest dosar nu este finalizat, plenul Curții de Conturi a decis că Bobe e bun să preia din nou șefia Camerei de Conturi Constanța. Cu alte cuvinte, în opinia Plenului Curții de Conturi, Ioan Bobe poate conduce instituția care controlează din punct de vedere al cheltuirii banului public atât Parchetul unde are deschis dosar penal, dar și Administrația Portului Constanța, de unde a fost dat afară. Dosarul 144/P/2023 a primit inițial clasare. Această soluție a fost atacată în instanță de subsemnatul, jurnalistul Alexandru Căutiș și instanța a dispus redeschiderea anchetei de către Parchetul Curții de Apel Constanța, dar și disjungerea unei părți din dosar la DNA.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Partea interesantă este că procuroarea care a dat inițial clasarea s-a transferat la DNA Constanța. Instanța a observat că procuroarea respectivă, în activitate la Parchetul Curții de Apel Constanța, nu a transmis la DNA probatoriul legat de fapte de corupție. Acum, ca procuror la DNA, dacă primește acel probatoriu pe care inițial l-a desconsiderat, ce credeți că va face procuroarea? Prin renumirea lui Bobe deja avem semnalul că un nou dosar de la DNA Constanța nu este lucrat cum cere legea.
DNA ST Constanța este verificat de Camera de Conturi Constanța în privința cheltuirii banului public. Ce cădere are DNA să întocmească rechizitorii pentru cheltuirea frauduloasă a banului public când avem o astfel de situație? Un procuror care ancheta cazul directorului Camerei de Conturi Constanța ignoră datele despre faptele sale de corupție, apoi acel procuror ajunge procuror DNA, fix la instituția unde instanța judecătorească a impus trimiterea probatoriului legat de fapte de corupție.
Ancheta trenează și cel anchetat este pus din nou director al Camerei de Conturi, de unde poate verifica toate instituțiile de stat din județ pentru corectitudinea cheltuirii banului public, inclusiv DNA-ul, unde instanța judecătorească a impus disjungerea dosarului 144/P/2023, întrucât instanța judecătorească a observat indiciile comiterii unor fapte de corupție sau asimilate faptelor de corupție. .
Deci un individ cu dosar la un parchet poate controla acel parchet în România.
Atașăm mai jos articolele scrise despre acest caz, dar și decizia de instanță care a impus reanchetarea cazului Bobe.
Va urma,
Alexandru Căutiș