Vestea zilei pentru românii născuți în anii ’60: cum se schimbă vârsta de pensionare în România

Vestea zilei pentru românii născuți în anii ’60. În contextul reformării sistemului de pensii, vârsta de pensionare este unul dintre subiectele ce interesează multe persoane ce se apropie de finalul vieții profesionale active. Dacă în cazul bărbaților, situația este mai clară și mai stabilă, în privința femeilor, lucrurile se schimbă într-un ritm mai rapid, după cum arată și Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).

Vestea zilei pentru românii născuți în anii ’60

La ora actuală, vârsta de pensionare în România este de 65 de ani, pentru bărbați și a ajuns la 62 de ani, pentru femei, dar va crește progresiv, până în 2030, până la 63 de ani. Ulterior, conform jaloanelor din PNRR, ea va trebui să devină egală cu a bărbaților, de 65 de ani, până în 2035.

Bărbații care doresc să se pensioneze trebuie să aibă o perioadă de cotizare de minim 15 ani sau 35 de ani, care reprezintă stagiul complet de cotizare. La femei, lucrurile stau, însă, ceva mai diferit, tocmai din cauza fluctuațiilor în vârsta de pensionare.

Astfel, în 2023, se vor pensiona multe femei născute în 1961, dar stagiul lor de cotizare fluctuează semnificativ în funcție de luna nașterii, după cum urmează:

• femeile născute în ianuarie și februarie 1961 au un stagiu de cotizare de 32 de ani;
• femeile născute în martie și aprilie 1961 au un stagiu de cotizare de 31 de ani și o lună;
• femeile născute în mai și iunie 1961 au un stagiu de cotizare de 32 de ani și două luni;
• femeile născute în iulie și august 1961 au un stagiu de cotizare de 32 de ani și trei luni;
• femeile născute în septembrie și octombrie 1961 au un stagiu de cotizare de 32 de ani și patru luni;
• femeile născute în noiembrie și decembrie 1961 au un stagiu de cotizare de 32 de ani și cinci luni.

Cum se schimbă vârsta de pensionare în România

În ceea ce privește procedura dovedirii vechimii în grupa I și/sau grupa II acumulată înainte de 1 aprilie 2001, este necesar un carnet de muncă în conformitate cu decretul nr.92/1976, a precizat, zilele trecute, CNPP. În situațiile în care carnetul de muncă nu reflectă cu exactitate perioada de vechime sau este incomplet, angajatorii sau deținătorii legali de registre pot furniza certificate care să servească drept dovadă.

În privința listei cu celelalte documente verificabile în procesul de pensionare, aceasta include:

• actul administrativ de nominalizare a persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă sau, în lipsa acestuia,
• actul administrativ privind încadrarea locurilor de muncă/activităţilor/categoriilor profesionale în grupe superioare de muncă;
• contractul individual de muncă;
• contractul colectiv de muncă;
• decizii interne;
• act administrativ de modificare a locului de muncă sau a sarcinilor de serviciu;
• extras din statele de plată din care să rezulte secţia/atelierul/locul de muncă, precum şi orice alte documente justificative.

Deținătorii de documente legale și angajatorii sunt obligați să pună la dispoziția Casei Naționale de Pensii Publice și a caselor de pensii teritoriale aplicabile, la cerere, documentele create înainte de 1 aprilie 2001.

Aceste documente servesc drept bază pentru certificatele de validare a încadrării persoanelor în fosta grupă I și/sau II de muncă. Acest lucru se face pentru a asigura conformitatea cu legislația în domeniu. În cazurile în care nu se realizează conformitatea sau nu sunt prezentate documentele necesare, perioadele corespunzătoare sunt contabilizate ca serviciu sau contribuții în condiții normale de muncă.