13:00
De mai bine de un an printre cele mai mari îngrijorări pe care le au românii țin de economiile proprii și de faptul că inflația va afecta puterea de cumpărare. Specialiștii vorbesc despre investiții inteligente și atrag atenția că depozitele din bănci nu sunt cea mai bună soluție. În acest context în cadrul Interviurilor Impact.ro am stat de vorbă cu economistul și antreprenorul Octavian Bădescu, autor al cărții „Timpul, resursă și monedă”.
Tema pe care autorul o dezvoltă în această carte este o economie centrată pe timpul de care dispune fiecare om pe parcursul unei vieți și modul în care ar putea fi monetizată această resursă. Octavian Bădescu consideră că, pe planetă, sunt două mari resurse care ar trebui luate în calcul cea naturală și timpul de care dispune fiecare om în parte.
„Dacă te preocupă evoluția societății în ansamblu, pentru că nu ești independent, degeaba îți merge ție bine, dacă celor din jur le merge rău, devine periculos și pentru tine. Tu trebuie să faci în jurul tău un cerc, din ce în ce mai mare, de oameni care să o ducă bine și să fie liberi. Atunci sigur că analizezi anumite lucruri și le pui pe hârtie. Se pleacă de la premiza că pe lume există doi factori de producție primari, munca și natura, capitalul nu este altceva decât muncă și natură prezervată în timp, neconsumată încă, acesta este capitalul.
Apropos de discuția impozităm munca sau capitalul, este o falsă discuție. Ce este capitalul? Este o muncă anterior presată care încă nu s-a consumat. Deci capitalul este tot muncă. Pe lume, Dumnezeu ne-a lăsat cu timp, din momentul în care ne naștem, noi ne naștem bogați, și ne-a lăsat cu resurse naturale. Cu speranță de viață și cu un stoc mondial de timp. Speranța de viață este 72 de ani la nivel global, asta înseamnă orientativ, undeva la 38 de milioane de minute. iată că și resursa numită timp, care este în proprietatea oamenilor este cuantificabilă.”, spune economistul.
Practic schimbul aflat la baza relațiilor dintre oameni este bazat pe un schimb de utilitate a unuia pentru celălalt. Autorul mai precizează însă că, în cuantificarea acestei resurse, cantitatea de timp înglobată în “prețul” timpului nu reprezintă doar timpul efectiv petrecut în exploatarea și in transformarea naturii sau destinat direct schimbului prin oferirea de servicii altora, ci și timpul petrecut în creștere, educare, odihnă, hrană, samd.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Nu doar munca este elementul care se transpune în cost, toată viața omului este de fapt resursa. Dacă noi între noi schimbăm timp, de ce ne așteptăm noi să fim plătiți? De fapt, noi ne naștem bogați, cu timp. Poți să ți-l mărești, în măsura în care tu ești mai util altora decât îți sunt ei ție, sau în măsura în care ți-l economisești. Timpul trebuie să fie monetizabil, pentru că el este în posesia oamenilor, trebuie doar să recunoaștem acest lucru.
Pentru că banul actual, nu este al tău, este al băncii. Cum adică ce economisesc eu, să rămână la bancă, și eu să nu am acces la el când am chef? De ce ar trebui să îmi dea bani o terță parte? De asta vă spun că eu contest actuala formă de generare a banilor, prin băncile centrale și comerciale, pentru că de fapt, banul trebuie să fie expresia timpului. Timpul este resursa, și timpul aparține omului. Prin urmare, banul trebuie să fie al omului.”, spune Octavian Bădescu.
În plină criză inflaționistă tipărirea de monedă, sau majorarea dobânzilor la rate, este un fenomen la care asistăm fără a ne putea apăra. Băncile Centrale spun că este singura posibilitate de a combate inflația generată de criza energetică, cea alimentară, război sau alte greutăți prin care trece societatea la nivel mondial. Pe de altă parte, banii de care dispunem în cont au, pe an ce trece o valoare din ce în ce mai mică.
„Nu trebuie să mi-l emită mie cineva, care să și dispună pe el, mai mult, să mi-l și devalorizeze, multiplicându-l. Ce este inflația și cine face această inflație? Nu este un fenomen natural, nu este o ninsoare sau o ploaie, ciclurile economice nu sunt anotimpurile.
Inflația este expansiunea monetară. Creșterea prețurilor este doar un efect al inflației. Este provocată de om, ca și războaiele, nu sunt fenomene naturale.”, a declarat Octavian Bădescu.
Economistul argumentează că marile probleme ale lumii de azi, inegalitățile, inechitățile, polarizarea, consumul accelerat de resurse naturale neregenerabile prin supra-consumul de bunuri și servicii, stimularea producției și prin scurtarea ciclurilor de viață a produselor, risipă, deșeurile, senzația comprimării timpului și a lipsei acestuia, crizele economice, inflația, șomajul, războaiele, poluarea și nu numai, toate acestea au la bază problema sistemică a „falsificării legale a monedei”, mai exact tipărirea de monedă.
VIDEO CU INTERVIUL INTEGRAL:
