22:24
Când șeful NATO, Jens Stoltenberg, își va încheia mandatul în septembrie 2023, și se va întoarce pe postul de guvernator al Băncii Centrale a Norvegiei, alianța occidentală va avea nevoie de un nou conducător și, pentru prima dată, se așteaptă ca acesta să fie o femeie. Iată numele vehiculate de The New York Times, privind cei cinci candidați. Este și Klaus Iohannis printre aceștia?
În luna martie a acestui an, liderii statelor NATO au convenit în cadrul unui summit să îi prelungească mandatul lui Jens Stoltenberg ca secretar general al Alianţei cu un an, până la 30 septembrie 2023. Așadar, alianța va avea atunci nevoie de un nou nume la conducere.
Timp de șapte decenii, puternica coaliție militară a fost condusă de o serie de bărbați vest-europeni, iar acum mulți observatori se așteaptă ca grupul de 30 de persoane să aleagă o femeie, și poate un nume din estul mai îndepărtat. Publicația The News York Times, citând oficiali americani, a realizat un top al principalilor favoriți care ar putea să îi ia locul lui Jens Stoltenberg.
Având în vedere că mandatul actualului șef al NATO, Jens Stoltenberg, este programat să se încheie în toamna anului viitor, lupta între aliați pentru cine ar trebui să îi ia locul început cu adevărat, iar liniile de luptă în această competiție încep deja să se formeze, potrivit unor oficiali americani familiarizați cu dezbaterea.
În timp ce oficialii au avertizat că acestea sunt zilele de început și vor fi multe nume care nu vor primi credit din partea celor 30 de membri ai NATO, aceștia au spus că a apărut un candidat principal la Washington. Este vorba despre Chrystia Freeland, în vârstă de 54 de ani, viceprim-ministru canadian-ucrainean și ministru de finanțe al Canadei. Avantajele acesteia ar fi că vorbește engleza, franceza, italiana, ucraineana și rusă, s-a aflat la conducerea unor ministere grele.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Deși s-a speculat că și Klaus Iohannis s-ar putea afla pe listă, printre cele cinci nume vehiculate nu se numără și președintele României. În schimb, Canada, Estonia și Slovacia se numără printre țările care ar putea da viitorul Secretar General NATO, patru din cele cinci nume fiind ale unor femei.
O altă favorită printre europeni este prim ministrul Estoniei, Kaja Kallas, care ocupă această funcție din 2021, în trecut fiind membru al Parlamentului European. A fost, totodată, unul dintre cei mai vocali lideri din Statele Baltice atunci când a venit vorba de războiul din Ucraina și s-a opus vehement negocierii cu Putin.
Al treilea nume pe listă este Zuzana Caputova, președinta Slovaciei. În vârstă de 49 de ani, de profesie avocat, aceasta a câștigat alegerile prezidențiale în 2019 cu peste 58% din voturi. A scris istorie, de asemenea, atunci când a devenit prima femeie președinte din istoria țării. Deși nu avea foarte multă experiență politică atunci când a intrat în cursa pentru prezidențiale, ea era cunoscută, mai degrabă, pentru campaniile de protejare a mediului.
În cărți pentru a prelua această funcție se numără și o fostă președintă a Croației, Kolinda Grabar-Kitarovic. Aceasta are în spate o carieră diplomatică vastă și nu este străină de Alianţa Nord Atlantică. Ea a mai fost în trecut secretar general adjunct NATO pentru diplomație publică. A fost, de asemenea, și ambasadorul Croației în Statele Unite.
Pe lângă numele celor patru femei favorite, apare scris și numele unui bărbat. Este vorba despre ministrul Apărării din Marea Britanie, Ben Wallace, care are o lungă carieră militară. El fusese, totodată, un posibil viitor candidat al funcției de premier atunci când a plecat Boris Johnson.
The News York Times susține că indiferent cine va veni la șefia NATO va avea o misiune foarte grea, alianța aflându-se în unul dintre cele mai critice momente din istoria de peste 70 de ani.
