Plafonarea prețurilor a adus foarte multe avantaje pentru companiile din România, iar acestea au preluat podiumul în ceea ce privește încasările de anul acesta. Având în vedere că statul deține mare parte din acțiunile companiilor din top ne întrebăm cine a plătit pentru aceste profituri. Fondul Proprietatea, OMV Petrom sau Hidroelectrica sunt în top după ce anul acesta s-au plătit sume importante de la bugetul de stat.
În țările occidentale s-a adoptat un model prin care impactul crizei din energie să fie suportat în mod echitabil între companiile de stat și fondurile de care dispunea statul, banii de la buget fiind ai contribuabililor plătitori de taxe și impozite. În timp ce românii au plătit facturi imense în iarnă, iar producătorii încă plătesc pentru că schimbarea vremii nu le-a afectat nevoia de energie pentru producție, companiile au prosperat.
Fondul Proprietatea se află pe primul loc urmată de a doua cea mai profitabilă companie Hidroelectrica SA, cu un profit net de 3 miliarde de lei, la o cifră de afaceri de 6,3 miliarde de lei. Urmează OMV Petrom, care a urcat o poziție față de anul anterior, cu un profit net de 2,6 miliarde de lei vs 1,3 miliarde de lei în 2020 și Romgaz care a raportat un profit de 1,9 miliarde de lei la un rulaj net de 5,7 miliarde de lei, , conform economica.net.
Specialiștii consideră că și statul a contribuit prin decizii la aceste profituri și și-au exprimat părerea pentru impact.ro înaintea apariției topului când profitul acestor companii se întrevedea deja.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Ar putea să plafoneze puțin dar nu neaparat din prețurile de pompă sau din taxe, ci mergând la producătorii unde statul are și acțiuni, OMV Petrom 39%, sau cât mai are acum împreună cu Fondul Proprietatea, să rezolve acolo problemele. Noi 80% suntem independenți energetic, doar că nu știm să facem nimic cu asta. Noi ne aliniem la prețurile internaționale, și toată lumea face bani. Ca soluție pe prețul de carburanți având în vedere că în România este sub 2 euro iar în Europa este peste 2-4, eu nu aș umbla aici. Dacă ar plafona, indiferent că e vorba de taxe, că e vorba de preț, tot noi plătim diferența. Aceste plafonări nu duc la un plus.
Ah dacă ar umbla un pic la producție, cum s-a făcut în alte țări, în Spania sau în Germania, sau în Anglia. Profiturile companiilor. Să spună, tu exploatezi gaz sau petrol, tu vii și vinzi din rafinărie petrol, păi din profitul tău 25% facem micșorare de preț, să umble la cauză, pentru că plafonarea prețului final, cu susținerea statului nu este decât mesaj politic, pentru că în spate, oricine cunoaște piața sau înțelege știe că tot noi plătim diferența.
Tu plătești diferențele ca stat, practic tu faci profituri corporațiilor sau firmelor de stat. E o păcăleală.” declara în exclusivitate pentru impact.ro Remus Hîrceagă, consultant al Expense Reduction Anlalysts.

Hidroelectrica a luat locul retailerului de bricolaj Dedeman (1,4 miliarde de lei profit), care a ajuns pe poziția a șaptea, cu un profit net de 1,6 miliarde de lei la o cifră de afaceri de 10 miliarde de lei.
Sunt și pierzători în această piață, retailul alimentar a ieșit complet din top 10, în condițiile în care în 2020 sectorul a fost reprezentat atât de Kaufland (poziția a șaptea cu 970,3 milioane de lei) cât și de Lidl (poziția 10 cu 756,3 milioane de lei).
În plină criză și băncile au avut de câștigat. Sectorul bancar este în top cu Banca Transilvania pe locul 5, cu un profit net de 1,7 miliarde de lei și BCR pe locul 8 cu un profit net de 1,3 miliarde de lei. Cu un an în urmă, în clasament se regăsea pe poziția a opta și BRD, cu un profit net de 951,5 milioane de lei.
Oltchim SA, este pe locul 6 cu un profit net de 1,7 miliarde de lei la rulaje de numai 12,6 milioane de lei.
La rândul său, producătorul din industria metalelor feroase Liberty Galați ( fostul combinat Sidex) este pe locul 9 cu un profit net de 1,3 miliarde de lei.