Bucureștenii nu vor mai vedea ninsoarea peste 50 de ani. Explicația dată de un meteorolog

Bucureștenii nu vor mai vedea ninsoarea peste 50 de ani. Explicația  unui meteorolog. Câţiva fulgi de zăpadă în luna decembrie şi ianuarie, şi câteva nopţi cu temperaturi de sub minus 5 grade Celsius, cam la asta se rezumă primele două luni de iarnă din acest an pentru locuitorii Bucureştiului.

În 50 de ani, ninsoarea ar putea să dispară din Bucureşti. Care este motivul

Precipitațiile căzute în ultimele două luni au fost preponderent sub formă de ploaie, iar temperaturile înregistrate din timpul zilei au fost, cu câteva excepții, doar pozitive, în Capitală. Copiii au fost cei mai supăraţi, pentru că nu au mai putut să facă un om de zăpadă, nu au mai putut să iasă la derdeluş cu sania…etc.

„Există o tendință de scădere a numărului de zile cu ninsoare, în toată țara, deci și în București, ce poate fi legată de fenomenul încălzirii globale. Mărimea acestei scăderi e diferențiată regional din cauza factorilor locali care nuanțează răspunsul local la încălzirea globală”, a declarat meteorologul Roxana Bojariu, potrivit libertatea.ro.

Grosimea stratului de zăpadă a scăzut în ultimii 30 de ani

Meteorologul a mai explicat că numărul mediu de zile cu strat de zăpadă, dar și grosimea medie a stratului de zăpadă au și ele tendințe în scădere.

„În zona București, grosimea medie lunară în sezonul rece din ultimii 30 de ani a scăzut sub 4 cm față de cele trei decenii precedente. Experimentele numerice cu modele climatice ne arată că aceste tendințe, statistic vorbind, vor continua și în anii și deceniile ce urmează și vor fi cu atât mai accentuate cu cât concentrația atmosferică de gaze cu efect de seră va fi mai mare, la nivel global”, a precizat meteorologul Agenției Naționale de Meteorologie.

Care sunt anii în care nu a nins mai deloc

Ultimele ierni cu strat de zăpadă neglijabil în Bucureşti și temperaturi ridicate s-au înregistrat între anii 2019-2020, 2006-2007 și 1993-1994.

„În scenariul pesimist, cu concentrațiile de gaze cu efect de seră cele mai mari, la sfârșitul acestui secol (2071-2100), grosimea medie a stratului de zăpadă, iarna, în zona București, va fi, de exemplu, cu aproximativ 75% redusă față de intervalul de referință 1971-2000, ceea ce înseamnă strat neglijabil”, a mai precizat Roxana Bojariu.

Va ninge în această lună în Bucureşti?

Din analizele și statisticile Administraţiei Naţionale de Meteorologie, stratul mediu de zăpadă în Muntenia a scăzut în ultimii 50 de ani de la 4,17 cm la aproximativ 3 cm.

De asemenea, o scădere de 75% a acestei valori ar însemna dispariția zăpezii în Bucureşti.  Întrebată despre șansele de ninsoare sau viscol în Bucureşti în ultima lună din această iarnă, specialistul ANM Roxana Bojariu crede că „deocamdată nu se vede nimic la orizont, dar nu este exclus un episod”.