La câteva ore după ce impact.ro a publicat reportajul „Universitatea din București, cea mai murdară clădire universitară din Europa”, semnatarul acestor rânduri, reporterul impact.ro care a realizat materialul jurnalistic, ilustrat din plin cu imagini ale degradării fără margini a clădirii instituției, a primit un răspuns din partea Rectoratului.
Răspunsul vine la o solicitare a ziaristului, din luna noiembrie, în care conducerea Universității era invitată să răspundă unei serii de întrebări legate de starea deplorabilă în care se află, de aproape 30 de ani, clădirea Palatului Universității din Bulevardul Elisabeta nr.4-12. După zece zile de așteptare în zadar a unui răspuns, reporterul impact.ro a predat materialul spre publicare. De precizat că în urmă cu câteva zile, Direcția de comunicare a Universității a trimis un mesaj de confirmare de primire a solicitării. Atât.
„Bună ziua! Am preluat solicitarea dvs., înregistrată cu nr. 24.322 la data de 22 noiembrie 2021. Vă asigurăm de întreaga noastră deschidere spre colaborare. Cu cele mai bune gânduri, Ioan Miclea (asistent universitar doctorand, Facultatea de Jurnalism, n.r.)”.
Abia în această dimineață, probabil după ce li s-a semnalat publicarea reportajului a fost trimis reporterului impact.ro un răspuns, din care spicuim câteva pasaje.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„În vederea valorificării potențialului clădirii situate în Bulevardul Regina Elisabeta, Universitatea din București a demarat, așa cum a anunțat în iunie 2020 odată cu aniversarea a 30 de ani de la Fenomenul Piața Universității, un amplu proiect de consolidare și restaurare, ca urmare a aprobării, de către Guvernul României, a unei hotărâri care prevede acest lucru.
Potrivit acesteia, lucrările sunt preconizate a fi finalizate în 60 de luni și vor fi realizate prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, derulat de Compania Națională de Investiții (instituție aflată sub autoritatea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației)”

Și, mai departe: „(…) Astfel, clădirea situată în centrul Bucureștiului, unul dintre monumentele emblematice ale orașului, va intra în lucrări de consolidare, restaurare a învelitorii și a șarpantei, a fațadelor (inclusiv a tâmplăriei exterioare), modificări funcționale și restaurarea finisajelor interioare, de reabilitare a instalațiilor, precum și de conservare și punere în valoare a vestigiilor arheologice din curtea interioară, prin amenajarea unui spațiu muzeal.
Prin aceste acțiuni de restaurare vor fi puse în valoare ruinele Academiei Domnești pe care este ridicată clădirea Palatului Universității, marcând astfel peste trei secole de continuitate educațională în acest spațiu”
Răspunsul din partea conducerii Universității cuprinde și precizări despre costurile lucrărilor, după cum urmează:
„Din punct de vedere financiar, investiția se ridică la o valoare de 445,88 milioane de lei, Universitatea din București contribuind cu 2,37 de milioane de lei, inclusiv TVA, potrivit devizului general aferent obiectivului, sumă aprobată prin Hotărârea Senatului Universității din București.
De altfel, având în vedere faptul că imobilul este clasificat de Ministerul Culturii drept monument istoric, măsurile legale pe care le poate lua Universitatea din București pentru a proteja/ a curăța clădirea sunt destul de restrictive, acestea putându-se realiza doar cu avizul Ministerului Culturii”.
În ceea ce privește faptul că nu au putut fi ținute la distanță hoardele de vandali, așa-zișii artiști graffiti, grafferi și pictori penali, iată precizările din partea înaltei instituții de învățământ:
„Universitatea din București a depus, de-a lungul vremii toate eforturile pentru a proteja clădirea de agresiunile menționate de dvs., însă, având în vedere prevederile legale, nu am putut interveni substanțial în înlăturarea riscului degradării sau distrugerii Palatului Universității.
Așa cum am precizat, acest lucru va fi posibil odată cu demararea proiectului de consolidare derulat de Compania Națională de Investiții. Amplul proiect de consolidare și restaurare va permite valorificarea potențialului istoric și cultural al Palatului Universității din București și va permite respectarea dreptului românilor la cunoașterea istoriei și a identității culturale”.