16:33
În România, vremea este tot mai caldă de la un an la altul. Dacă acum câteva zeci de ani, în această perioadă, puteam face referire la ”gerul Bobotezei”, în prezent lucrurile stau complet diferit. Temperaturile, în special cele înregistrate în în zonele de câmpie, sunt pozitive, iar precipitațiile au devenit din ninsoare, ploaie pe tot parcursul lunilor de iarnă. Climatologul Roxana Bojariu a declarat pentru Impact.ro că efectele încălzirii globale sunt ireversibile, iar peste alte câteva zeci de ani am putea vorbi de o creștere medie a temperaturii de până la 8 grade Celsius, ceea ce ar avea un impact devastator inclusiv pentru specia umană.
Clima s-a schimbat atât de mult în ultimii ani, încât în plină iarnă am ajuns să avem temperaturi și de +15 grade în unele zone ale țării. Și nu este vorba doar de țara noastră ci de o încălzire resimțită la nivelul întregii planete. Cauza principală a încălzirii globale o reprezintă în primul rând creșterea concentrției gazelor cu efect de seră spun specialiștii. Roxana Bojariu ne explică cum s-a ajuns în această situație: ”Există un efect de seră natural ce a făcut posibilă existența apei în stare lichidă la suprafața planetei (și deci apariția vieții). Acest efect de seră natural, datorat prezenței unor surse naturale de dioxid de carbon și de alte gaze radiativ-active, însemnă o temperature mai mare la suprafața Pământului cu aprox. 33 grd. C. Omul a intervenit însă prin emisii semnificative de astfel de gaze, rezultate mai ales din activitățile erei industriale, care au dus la creșterea concentrației atmosferice a lor și deci la intensificarea efectului de seră – adică la creșterea temperaturii la suprafața Pământului. Încălzirea nu e uniformă în spațiu și timp pentru că ea se suprapune peste variabilitatea climatică naturală, influențată și de factorii locali specifici (relief, apropierea de un corp de apă, tipul de acoperire a solului etc).”
Specialistul în probleme climatice afirmă că în continuare România are același tip de climă: temperat continentală de tranziție. Totuși, o parte din caracteristicile aceteia așa cum erau cunoscute în urmă cu mulți ani s-au schimbat odată cu încălzirea globală.
”În această perioada ar fi trebuit să avem temperaturi mai joase cu peste 10 grade Celsius față de cele înregistrate, depinzând și de regiunile la care ne referim în mod specific. Luna ianuarie este, climatic vorbind, ea în care se înregistrează cele mai mici temperaturi din tot anul. Nu degeaba în popor numele acestei luni este Gerar.”, a declarat Roxana Bojariu.
Potrivit specialiștilor, până în 2050, în România media temperaturilor din lunile de vară va crește cu aproximativ 4 grade Celsius și vom avea parte de o reducere a precipitațiilor cu până la 20%, ceea ce ar duce la consecințe dintre cele mai grave.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]”Diferențe climatice mari sunt așteptate de la mijlocul secolului XXI către sfârșitul său. Pentru scenariul pesimist, creșterea medie a temperaturii pentru România poate atinge aproximativ 8 ° C în lunile de vară (august), iar reducerea medie a cantității lunare de precipitații ajunge vara până la 33 % în intervalul 2061-2090, comparativ cu intervalul 1961-1990. Cantitățile medii sezoniere de zăpadă vor scădea puternic pe întreg teritoriul României. Scăderea grosimii stratului de zăpadă ar putea fi mai mare de 80% (comparativ cu perioada de referință octombrie-aprilie 1971-2001) în zonele din vestul, centrul și sudul României (Bojariu et al., 2017). În munți, reducerea este ușor mai mică, variind de la 60% la 80% la sfârșitul secolului XXI, în condițiile scenariului pesimist.”, a mai precizat Roxana Bojariu.
Deși consideră că nu mai putem reveni vreodată la caracteristicile climatice din trecut sub nicio formă, atunci când cele patru anotimpuri erau clar delimitate prin fenomente meteo specifice, totuși specialistul climatolog este de părere că există câteva soluții care ar putea înetini acest proces ireversibil al încălzirii globale.
”In general, nu ne vom putea întoarce la condițiile climatice din trecut (cele din epoca preindustrială), dar putem încetini ritmul schimbării climatice și putem limita magnitudinea încălzirii globale astfel încât să putem ține pasul cu aceste modificări și să ne putem adapta, ca scocietate, dar și individual, la ele. Încetinirea ritmului schimbării climatice și limitarea magnitudinii încălzirii globale se poate face prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, peste tot în lume. În acest context, Tratatul de la Paris, la care au aderat apropae 200 de țări, fixează ca țintă pentru sfârșitul acestui secol limitarea creșterii temperaturii medii globale la valori mult sub 2 grade C, preferabil până la 1,5 grade C, față de nivelul preindustrial (cel din a doua jumătate a secolului 19). Cercetătorii estimează că sistemele umane și, în general, ecosistemele pot avea capacitatea să se daptateze modificărillor climatice asociate acestui nivel de încălzire globală. La niveluri mai mari ale încălzirii globale, din păcate, cursa evolutivă a speciei umane dar și a altor specii de fauna și flora, ar putea fi pusa în primejdie.”
