Știința poate cerceta ce se întâmplă. Și a arătat că poate multe. Însă, nu să și explice cum este rostul lucrurilor. De ce legile fizicii și ale matematicii sunt așa cum sunt și nu altcumva. Atunci, fiecare crede ceea ce reușește să creadă. Iar dacă vrea, se ascunde în spatele unor teorii atotștiutoare. Eminescu spunea că semnul egal există doar în matematică, în vreme ce părintele informaticii românești, Grigore Moisil, afirma că matematica se face de la gât în sus.
Desigur, matrițele „se dă expresia” și „se cere” sunt supărătoare pentru mulți numai la vederea lor. De aceea, întru evitarea unor entorse ori luxații ale celulei nervoase, se preferă părerismul, nu părerologia, că nu e știință exactă. Se pot bate câmpii pe unde se vrea, dacă solul e mănos.
Astfel, cea mai recent dezbătută temă, după războiul din țara de alături și molima ce pare în adormire, este vizita în România a vicepreședintelui american, Kamala Harris. Celei care, în paranteză fie spus, în noiembrie anul trecut, atunci când Joe Biden a suferit o intervenție chirurgicală s-a aflat sub o anestezie de scurtă durată, conform celui de-al 25-lea amendament al Constituției, i-a fost transferată întreaga putere, devenind prima femeie președinte din istoria Statelor Unite. Tot ca o premieră, al doilea om în stat de sex feminin deține funcția din postura de om de culoare. Este adevărat, există un precedent din acest punct de vedere, pe numele său, Condoleezza Rice, o afro-americancă, dar ca deținătoare a funcției de Secretar de Stat, între 2005 și 2009.
În aprilie 2005, pe baza revoluțiilor portocalie și a trandafirilor din Ucraina, respectiv Georgia, a lansat la Vilnius, în Lituania, un apel pentru schimbarea politică din Belarus, țară unde, după spusele sale, era „ultima dictatură adevărată din centrul Europei”. Nu a evitat să ia parte la întâlniri cu grupări bieloruse favorabile democrației și îndepărtării de la conducere a regimului Lukașenko, în pofida semnalelor dezaprobatoare ale Moscovei.
Fiindcă veni vorba despre Condoleezza Rice, aflată atunci în administrația George W.Bush Jr, să ne amintim faptul că, în vara lui 2007, istoricul Adrian Cioroianu, pe atunci ministru de Externe, a fost oaspetele ei la Washington. Era un preambul al Summit-ului din aprilie 2008 de la București.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]La întâlnirea cu presa, șeful diplomației românești nu a reușit decât un dialog monosilabic, cu exprimări precum: „Da, da, desigur”, „bineînțeles”. Conform transcrierii publicate pe site-ul Departamentului de Stat, demnitarul român nu a folosit decât cuvinte scurte și aprobatoare, iar Adevărul remarca ideea că a lipsit tema retragerii trupelor ce ne aparțineau din Irak.
La Pentagon, vizita acestuia „s-a axat pe situția noastră, a Mării Negre, și s-a insistat asupra importanței pe care Statele Unite și România, ca aliați, o dau parteneriatului strategic, a situației din Afganistan și Irak, unde aportul românesc este foarte apreciat”, declara Adrian Cioroianu.

Revenind, spuneam despre cei care emit ipoteze privitoare la scurta vizită a Kamalei Harris la București. Una dintre ele își dorește să acrediteze ideea că Statele Unite au nevoie de o țară de tranzit pentru livrarea de armament în Ucraina. Printr-un stat NATO vecin cu ea. Aceasta deoarece Congresul american a votat un buget de miliarde de dolari necesar înzestrării armatei aflate sub atacul Rusiei.
Mai departe, ca sprijin al afirmației, circulă părerea că Polonia ar fi refuzat acest fapt, pentru a nu fi considerată de către Rusia stat agresor. Zvonul ne mai spune că președintele Iohannis, spre cinstea lui, nu ar fi marșat la propunere. Or,aici, nu mai apare o scrântire de logică, ci fractură deschisă la cei ce asistă de pe strapontină la piesa cu scenari atroce din Ucraina.
După cum se știe, marți, guvernul polonez a propus mutarea tuturor avioanelor MiG-29 la baza aeriană Ramstein a Forțelor Aeriene americane din Germania. Guvernul de la Washington le-ar furniza apoi Ucrainei. În schimb, Polonia a solicitat avioane de luptă F16 folosite pentru a înlocui Mig-urile cu pricina.
Secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby, a declarat că ideea, așa cum a fost expusă de această țară, este prea riscantă, „nesustenabilă”, în condițiile în care Statele Unite și NATO încearcă să evite un conflict între Alianță și Rusia. Își dorește sau nu Blocul Nord-Atlantic, fie și prin ricoșeu, o confruntare cu Moscova? De ce ar fi înaintat această propunere vicepreședintele Kamala Harris?
În cele din urmă, tot matematica se impune. Fiindcă rezultatele sale sunt exacte, ignorând bâjbâieli speculative, la loc de spart semințe și cuvinte în peluzele unui joc pe viață și pe moarte.