Zona din România care îl speria pe Ceaușescu. A evitat-o mereu, rușii au căutat comori aici

Stan Filon 27.05.2022, 11:32
Zona din România care îl speria pe Ceaușescu. A evitat-o mereu, rușii au căutat comori aici

Nicolae Ceaușescu s-a ținut cât a putut de departe de ținutul cetățilo dacice. Nu a fost niciodată curios să umble pe cărările pe care au umblat dacii, chiar dacă i-a sărbătorit în anul 1980. Atunci, Nicolae Ceaușescu a ordonat să fie sărbătoare mare. Se împlineau „2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent, sub conducerea lui Burebista”. Ei bine, cu această ocazie Ceaușescu a vrut ca evenimentul să fie sărbătorit așa cum se cuvine, așa că a ordonat restaurarea cetăților dacice pe cât s-a putut.

Zona din România care îl speria pe Ceaușescu

A fost sărbătoare mare în România, în anul 1980, cu ocazia împlinirii a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent, sub conducerea lui Burebista. Liderul Nicolae Ceaușescu a vrut să dea dovadă că este „pui de dac”, așa că a ordonat restaurarea cetăților dacice. Inginerii i-au făcut imediat pe plac și s-au pus pe treabă.

Sarmizegetusa Regia a intrat într-un prces de restaurare care avea să-i schimbe fața pentru mulți ani care vor urma. În Sarmizegetusa Regia, restauratorii au întregit cu ciment soarele de andezit, au adăugat stâlpii din lemn în marele sanctuar solar, au înlocuit blocurile din calcar degradate cu replici, au adus discuri şi blocuri din beton în incinta sacră, pentru a-i schimba aspectul, au înălţat şi protejat zidurile de apărare. Imaginile transformării aşezării dacice în 1980 sunt surprinse în scenele de început ale filmului „Burebista”, lansat în toamna anului 1980.

Zona din Romania care il speria pe Ceausescu
Zona din Romania care il speria pe Ceausescu

A dat ordinul restaurărilor

Mai mult, urma să fie amenajat un heliport printre vestigiile de la Sarmizegetusa Regia pentru ca Nicolae Ceaușescu să poată ateriza cu elicopterul. Liderul comunist părea decis să-și asocieze imaginea cu cea a lui Burebista. Pe dealul Costeştiului, autorităţile locale au defrişat pădurea pentru a planta un şir de brazi argintii sub forma cifrei „2050”, dedicată omagierii lui Burebista. mai mult, pe platou a fost construită o cetăţuie de BCA, folosită ca scenă de spectacole pentru serbările dedicate „creării primului stat centralizat şi independent” de către Burebista.

Totul a ieșit așa cum și- dorit Nicolae Ceușescu, însă la ceas de sărbătoare dictatorul nu și-a mai fcut apariția, spre surprinderea tuturor. Liderul comunist nu a mers niciodată în locurile umblate de daci, iar mulți au spus că i-ar fi fost frică, după ce s-a descoperit că în Munții Orăștiei nemții și rușii ar fi căutat uraniu, care se știe că este radioactiv.

Dictatorul a lipsit de la festivități

„Ştiau de minereul de uraniu, se făcuseră cercetări şi, după îndelungi pertractări, geologii au ajuns la concluzia că trebuie să spună că nu este rentabilă exploatarea. Primele cercetări privind prezenţa uraniului în zonă au fost făcute de nemţi, prin 1942-1943, acei nemţi care l-au ajutat pe Constantin Daicoviciu să facă săpăturile la Cetate. Mina pe care o începuseră se mai vede şi acum, se numeşte, cu umorul caracteristic românilor, Gaura Neamţului, şi se află puţin mai sus de sat, pe malul drept al apei”, relata, pe blogul său corneliusionescu.wordpress.com, Cornelius Ionescu, un bun cunoscător al zonei.

Unii au pus decizia lui Nicolae Ceaușescu de a nu participa la festivități pe seama condiţiilor meteo şi a reliefului montan al Sarmizegetusei, care nu permiteau asigurarea condiţiilor optim de aterizare pentru elicopter.

Urmăriți Impact.ro și pe