Într-o seară de acum 34 de ani, cea de 2 noiembrie 1988, studentul american Robert Tappan Morris a schimbat, fără să vrea, fața internetului. Deși acesta era încă la începuturile sale, virusul creat de Morris a arătat ce vulnerabilități implică sistemele cibernetice și au dus la o adevărată revoluție în privința apărării împotriva unor asemenea atacuri.
În seara de 2 noiembrie 1988, într-un laborator liniștit de la MIT (Massachusetts Institute of Technology), un student de 23 de ani al Universității Cornell, Robert Tappan Morris, introducea o dischetă într-un computer. Pe ea avea codul sursă pentru un „vierme” proiectat să se răspândească pe calculatoarele din reţea, primul malware online. El avea să fie numit ulterior „viermele Morris”.
O eroare de programare a făcut ca virusul să se răspândească mult mai repede şi mai agresiv decât intenţionase autorul lui scrie iflscience.com. Acesta, ajuns în interiorul unui sistem, se înmulţea atât de repede încât serverele erau supraîncărcate şi, în cele din urmă, se opreau din funcţiune.
La vremea aceea, între 65.000 şi 70.000 de computere din întreaga lume aveau acces la Internet, iar mai bine de 6.000 au fost afectate în numai câteva ore. Efectele s-au simţit în prima oară chiar în computerele MIT, apoi laboratoare, în şcoli, dar şi în agenţiile guvernamentale americane.
Departamentul Apărării al SUA a crezut inițial că Uniunea Sovietică se pregăteşte pentru un atac de proporţii, mai ales că lumea se afla încă în perioada „Războiului Rece”.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Era dimineaţa zilei de 3 noiembrie. Am încercat să mă loghez pe contul de email şi nu am putut accesa serverul. M-am decis să investighez cauzele şi am descoperit nişte probleme de software”, și-a amintit, mai târziu, Gene Spafford, profesor de ştiinţe computerizate la Universitatea Purdue, care a făcut parte din echipa care a reuşit să oprească, în cele din urmă, virusul.
Morris a susținut că ceea ce a făcut a fost inofensiv și neplănuit. Cu toate acestea, faptul că a eliberat viermele de la MIT, nu din interiorul universității în cadrul căruia era student, a ridicat semne de întrebare. „Speculațiile s-au axat pe motivații la fel de diverse precum răzbunarea, curiozitatea intelectuală pură și dorința de a impresiona pe cineva”, arăta raportul oficial despre incident al Universității Cornell din 1989. Iar lucrurile au fost cu atât mai complicate cu cât Robert Norris, tatăl studentului, avea o funcție importantă în cadrul Agenției Naționale de Securitate (NSA).
Pierderile de natură economică cauzate de vierme au variat în funcţie de locul infecţiei şi de durată. „Costurile estimate pentru fiecare unitate infectată în parte variază între 200 şi 53.000 de dolari“, a explicat judecătorul care s-a ocupat de procesul lui Morris. Estimările industriei pentru pierderile totale au fost estimate între 250.000 şi 96 de milioane de dolari.
Morris a fost condamnat de instanță în temeiul Legii privind frauda și abuzul informatic. El a pledat „nevinovat”, dar juriul a considerat altfel, condamnându-l la trei ani sub control judiciar, 400 de ore de muncă în folosul comunității și o amendă de 10.050 de dolari.
Ironia soartei a făcut ca, peste ani, Robert Tappan Morris să devină profesor chiar la MIT, universitatea de unde și-a „lansat” faimosul „vierme” cibernetic. El a ajuns și multimilionar, după ce a înființat mai multe firme, printre care Viawev, vândută pentru 49 de milioane de dolari către Yahoo, în 1998, dar și „incubatorul de afaceri” în IT, Y Combinator.
