Salariile din învățământ sunt printre cele mai mici din sectorul bugetar, iar ultimele majorări prevăzute de Legea salarizării unitare din 2017 au tot fost amânate. Acum, încă mai au de primit o diferență de 12% pentru a ajunge la salariile din grila Legii-cadru 153/2017, însă Guvernul a decis să le dea doar un sfert din această diferență, din 1 iulie 2022.
Cu o salarizare neatractivă și cu multele incertitudini din sistemul de învățământ românesc, cifrele oficiale din ultimii zece ani arată o scădere de 14.000 a numărului cadrelor didactice.
Angajații din învățământ ar fi trebuit să ajungă la majorările salariale prevăzute de Legea salarizării unitare încă din septembrie 2021. Atunci, însă, ultima creștere salarială, de 16%, a fost amânată. Abia în ianuarie 2022, după stabilirea bugetului, au primit o pătrime din cei 16%, adică 4%.
Au urmat luni în care nu s-a mai discutat nimic despre restul de 12%. După un protest al angajaților din educație, din luna mai, guvernanții au anunțat că majorează salariile din învățământ, dar cu o pătrime din restul rămas, adică încă 3%.
Practic, cu acestă majorare, vor crește salariile cu sume între 116 lei și 70 de lei. În medie, ar fi vorba de 65 de lei net pentru fiecare salariat din învățământ, spun reprezentanții angajaților din educație.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Majorările ar fi, din 1 iulie 2022:
O altă problemă este și că majorările salariale prevăzute în Legea salarizării unitare sunt raportate la salariile din 2018, fără a lua în calcul inflația, care a ajuns în luna mai la 14,5%.
Grila de salarizare a angajaților din învățământ prevede sumele pe care ar trebui să le primească aceștia în funcție de pregătire, vechime și gradul didactic.
Dacă s-ar fi respectat Legea salarizării unitare, salariul de bază brut al unui profesor ar fi putut depăși 5.500 de lei pe lună de la 1 ianuarie 2022:
Pentru că nu și-au primit toți banii prevăzuți în Legea-cadru de salarizare, cadrele didactice pierd câteva sute de lei pe lună. Ultima creștere salarială, care va fi făcută din 1 iulie 2022, nu va aduce mai mult de 116 lei în plus.
Acum, salariile cadrelor didactice sunt:
Sindicatele din învățământ spun că majorarea salarială din 1 iulie este ”o altă formă de umilire a personalului din educație”. Acestea cer aplicarea integrală a Legii salarizării unitare și o indexare a salariilor, având în vedere majorarea substanțială a prețurilor la toate produsele de consum, la care se adaugă și scumpirea utilităților, care au dus la prăbușirea puterii de cumpărare și la dificultăți pentru majoritatea angajaților în a-și asigura un trai decent.
Cadrele didactice nu pot fi manipulate ușor, și atunci este bine să le ții cu un sistem de salarizare care le dezavantajează din start, menținându-le într-o stare de nemulțumire. O salarizare proastă conduce la o scădere a calității actului educational. Și atunci, o populație care este mai puțin educată, mai puțin pregătită, este mai ușor de condus”, a declarat pentru impact.ro președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Marius Nistor.
Liderul sindical spune că, din cauza salarizării, sistemul de învățământ nu mai reușește să fie un domeniu atractiv pentru absolvenții din învățământul superior bine pregătiți.
”Sunt salarizări derizorii, un birocratism și o politizare fără precedent. În felul acesta, decidenții pun în pericol viitorul copiilor. Orice povești legate de reformarea sistemului educațional, orice reformă se face cu un corp profesoral care să fie motivat, care să fie cointeresat în așa ceva. Peste tot în lume s-a întâmplat același lucru, dacă vrei să vii cu schimbări importante, trebuie să investești în resursa umană. La noi, când este vorba de investiția în resursa umană, dintr-o dată apar probleme”, a adăugat Nistor.
În timp ce în alte state europene, salariile din învățământ sunt în treimea superioară a grilei de salarizare din întreg sistemul bugetar, în România, sunt în treimea inferioară.
Atunci,de ce să ne mai mirăm că un funcționar de primărie câștigă mai mult decât un profesor cu grad didactic unu, cu studii universitare de lungă durată și cu vechime de peste 40 de ani. Funcționărimea este cea mai importantă, este coloana vertebrală a statului român, restul, nu”, a mai spus Marius Nistor.
Președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” a precizat că, după protestul din luna mai, angajații din învățământ au sperat să fie o întâlnire cu premierul Nicolae Ciucă, lucru care nu s-a întâmplat.
”Premierul se poate întâlni cu oricine, cu reprezentanții oierilor, cu ai nu-știu-cui, dar când este vorba de învățământ, uităm și promisiunile făcute, și cuvintele frumoase pe care le spunem. Frumoase, dar goale de conținut”, a mai spus Marius Nistor.
Liderul sindical s-a referit și la declarațiile ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, referitoare la o majorare a salariilor de încadrare a debutanților din învățământ până la salariul mediu pe economie, pentru a atrage absolvenții cei mai buni ai universităților spre cariera didactică.
Declarațiile care se fac în momentul de față că debutanții vor avea cel puțin salariul mediu net pe economie este o declarație frumoasă, dar la bugetul de 2,5%, la care ne-am angajat până în 2026, ne punem întrebarea de unde bani”, a spus Marius Nistor.
Liderul sindical spune că, atunci când se propun în Parlament majorări ale salariilor cadrelor didactice, cei care le votează ar trebui mai întâi să vadă ce înseamnă acele creșteri salariale, din ce buget pot fi făcute.
”Și prin ceea ce au votat recent vizavi de modificări care ar trebui aduse în privința salarizării nu făceau altceva decât să permită o creștere în medie de 30-40 de lei. Dacă asta înseamnă recunoaștere pentru importanța acestei activități prestate de cadrele didactice, nu are rost să mai discute”, a explicat Nistor.
El a dat ca exemplu salariul net al unui debutant cu studii superioare de lungă durată, care acum este în jur de 2.400 – 2.500 de lei, din care trebuie să trăiască, să plătească facturi la utilități, iar unii chiar și să plătească naveta, pentru care ajung să dea câteva sute de lei pe lună.
”Vom vedea care este metoda de protest cea mai indicată, dar trebuie înțeles că o legislație din guvernarea Boc care nu permite să declanșezi acțiuni de protest pentru modificarea vreunei legi proaste sau pentru modificări salariale. Însă, câteodată, nu o grevă general este cea mai bună metodă de a protesta astfel încât să îi doară, avem și alte variante, și toate vor veni la momentul oportun”, a mai spus Marius Nistor.
Reducerea numărului cadrelor didactice și lipsa spațiilor din școli fac de multe ori imposibilă punerea în aplicare a unei alte legi, din 2020.
Prin Legea 185/2020, numărul de elevi dintr-o clasă ar trebui să scadă la 25 în învățământul primar, 29 în cel gimnaziu, 26 în clasa a IX-a și cel mult 33 în celelalte clase de liceu.
Avem în continuare cei mai mulți copii alocați unui învățător dintre statele europene, 19,4, față de Grecia, care are cei mai puțini elevi alocați unui profesor, 8,7. Franța a fost până în 2017 pe primul loc, însă a redus până în 2019 numărul la 18,8, lăsând primul loc României.
Reducerea elevilor la clasă este prevăzută de lege, însă realitatea școlii românești a demonstrate că nu poate fi pusă în aplicare, din mai multe motive.
Marius Nistor spune că sunt și școli care au probleme cu spațiile, dar vorbește și de presiunile care se fac în continuare din partea părinților ”pentru a avea copiii la anumite școli, la anumite clase și doar la anumite cadre didactice”.
”Preferăm să avem școala cât mai aproape de locul de muncă, indiferent dacă sunt condiții sau nu sunt. O problemă ar fi și modul în care înțeleg inspectoratele să respecte prevederile legislative. Sunt foarte mult aspecte”, susține Marius Nistor.
Liderul sindical vorbește și de o lipsă a unor cadre didactice pentru anumite materii.
Pe științe exacte, avem o foarte mare problemă de resurse umane. Pe partea de științe, la fel, nu mai avem profesori de fizică, de chimie, de biologie. Cine s-ar deranja să vină să lucreze în sistemul educațional, în astfel de condiții de salarizare”, a conchis Marius Nistor.
