17:00
Situația pentru crescătorii de vaci nu este deloc îmbucurătoare totuși industria per ansamblu nu ar avea atât de mult de suferit, mai ales dacă s-ar bucura și de susținerea guvernanților și o monitorizare a pieței. Costurile de producție sunt mari însă o dată cu încheierea unor noi contracte de la 1 aprilie, având în vedere că prețul laptelui a scăzut în străinătate, am putea vedea o reglare a pieței.
Impact.ro a stat de vorbă cu Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), care spune că nu există motive de îngrijorare, iar românii nu riscă să ajungă o țară care să importe mai mult decât produce.
Avertismentul producătorilor este însă necesar de pus în balanță și cu modul în care au ales să încheie contracte cu procesatorii anul trecut când se anunța o criză alimentară și prețurile au crescut vertiginos. Între timp s-au găsit soluții pentru scoaterea cerealelor din Ucraina, ieftinirea costului producției și multe țări au acordat ajutoare pentru carburanți producătorilor. Astfel că piața și-a revenit iar anul acesta prețul pieței este altul, din păcate însă nu toate statele au acordat ajutoare iar producătorii români se simt lăsați pe dianfară.
„Astă vară când nu se găsea lapte au dat la procesatori care îl duceau în Grecia la prețuri mari. Eu le spuneam, distrugeți capitalul românesc, mici fabricuțe, la primăvară cine o să vă ia laptele dacă voi îi băgați în faliment? Că dacă tu dai 3,5 lei pe litrul de lapte, la poarta fermei, cașcavalul se face din 10 litri de lapte, cu cât să vinzi cașcavalul, procesare, transport, TVA, taxe la comerciant. Nu au înțeles, și acum a venit primăvara.
Acum a scăzut consumul, de la 1 aprilie expiră contractele, oricum consumul a scăzut din octombrie-noiembrie, iar lor le-au plătit prețul contractat în vară. Și acum nu îi mai susțin și s-au văzut fără beneficiar pentru produsul lor. Este riscul meseriei cum se zice.”, spune reprezentantul procesatorilor.
Nu este de altfel o perioadă bună și din cauza Postului Paștelui când de obicei scade cererea cu 20%.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Hipermarketurile s-au dus pe prețul de listă în jos cu 35%, de Crăciun au spus că nu merg vânzările, s-a mai scăzut cu 10-15%, în ianuarie la fel, marja ajunge să sară de 70%. Adevarul este precum diamantul, are multe fețe, este un proverb ebraic. Piața laptelui este o piață foarte volatilă. INS spune că producția a crescut cu 12%, comparativ cu ianuarie 2022. De asta am vrut eu Observatorul Laptelui, că așa spune fiecare ce vrea. În ianuarie 2023 s-a redus importul de lapte cu 37%, nu trebuie să ne panicăm.”, mai spune Dorin Cojocaru.
Acesta a precizat că o influență negativă o are și piața gri, crescători care pun pe piață lapte chiar dacă sunt trecuți la autoconsum.
Ionuț Lupu, directorul executiv al Asociaţiei Crescătorilor de Vaci „HolsteinRo”, explică costurile pe care le presupune producția de lapte și spune că fără ajutor din partea statului este posibil ca multe afaceri să aibă de suferit sau chiar să se închidă. Anul trecut însă a fost unul bun pentru producătorii de produse lactate și importurile au scăzut, trebuie însă ca statul să se asigure că situația va continua și anul acesta.
“Dacă în Ungaria s-a accentuat în ultimii 10 – 15 ani, dar de asemenea în toate ţările grupului de la Vişegrad s-a pus accentul foarte mult pe această parte de dezvoltare a zonei, în România nici în momentul de faţă, când suntem cu cuţitul la os, lucrurile nu se întâmplă. Şi vorbim aici de subvenţii importante care se alocă de către Agenţia de Plăţi din Ungaria şi Polonia pentru decontul motorinei aferent transportului atât la lapte şi produse lactate, cât şi la legume şi fructe. În acelaşi timp, similar cum sunt organizate consiliile judeţene de la noi, în cele două state consiliile judeţene fac investiţii importante în achiziţionarea de mijloace de transport.
În condiţiile astea când laptele ajunge la un preţ convertibil în lei aproximativ 1,5 lei din Polonia până în Bulgaria, deci vorbim de un cost de transport de peste 1,5 lei pe litrul de lapte şi să ajungă laptele la 1,5 lei în Bulgaria din Polonia lucrurile sunt extrem de uşor de explicat. Fără intervenţia statului, lucrul acesta nu este posibil”, a explicat Ionuţ Lupu, potrivit news.ro.
Reprezentantul producătorilor spune că pierderea crescătorilor de vaci este între 0,3 şi 0,85 lei pe litrul de lapte, cele mai mari cheltuieli țin de transport sau salarii, dacă sunt excluse furajele.
“Costurile operaţionale în România într-o fermă medie şi mare sunt de aproximativ 1440 de lei pe lună pe animal. Din aceste costuri este exclusă furajarea. Pentru că furajarea în funcţie de categoria de vârstă, în funcţie de producţie, este mai mare sau mai mică. Doar costurile să plăteşti salariile, să ai motorină, să acoperi costurile financiare, o vacă performantă necesită 1440. Costurile medii pentru o producţie de 30 de litri, mai vin costurile pentru furaje vin la 2,5 – 2,7 pe litru pentru o producţie de 30 – 35 de litri. Vorbim în cazul fermelor medii subvenţia convertită pe litru de lapte ar fi undeva în jur de 0,24 – 0,26 lei pe litru de lapte produs. Noi pierdem pe litru de lapte produs între 0,3 şi 0,85 lei. În funcţie de producţie, în funcţie de modelul de fermă. Nu putem vorbi de profit de mai bine de trei luni”, a mai transmis Ionuţ Lupu.
Crescătorii se tem că dacă nu se reuşeşte înfiinţarea culturilor de primăvară, situaţia pentru crescătorii de vaci devine foarte dificilă deși mulți dintre aceștia au folosit chiar și anul trecut furaje provenite din culturile anilor anteriori.
“Dacă în lunile noiembrie şi decembrie fermierii erau într-o zonă de confort pentru că şi în cazul fermelor medii şi mari vorbim de amortizări şi vorbim de costuri financiare foarte ridicate, acolo erau la finalul anului trecut într-o zonă de confort. La doar câteva săptămâni, piaţa a scăzut atât de brusc încât în momentul de faţă vorbim de aproape imposibilitatea noastră de a ne continua activitatea şi de a începe înfiinţarea culturilor de primăvară. Dacă nu reuşim într-o lună sau două să terminăm campania de semănat la porumb din cauza imposibilităţii de a cumpăra motorină, din cauza imposibilităţii de a achiziţiona sămânţă şi îngrăşăminte, atunci lucrurile pentru noi s-au terminat. În momentul de faţă mergem dintr-o inerţie, noi furajăm din stoc, am făcut în 2022 suficient de multă mâncare – cei care au putut, cei care nu, au trebuit să cumpere ca să îşi asigure mâncarea pentru animale – şi suntem în punctul în care, dacă nu reuşim să înfiinţăm culturile de primăvară, probabil din mai, iunie, iulie, situaţia se cam termină pentru noi”, a mai precizat Ionuţ Lupu.
