România și-a impus punctul de vedere la întâlnirea istorică de la Kiev, unde a fost semnat vineri declarația comună UE-Ucraina. Partea română a insistat pentru introducerea unui paragraf foarte important în documentul respectiv, în ceea ce privește drepturile minorităților din Ucraina.
Declarația comună UE-Ucraina a fost semnată vineri, iar România a insistat pentru introducerea unui paragraf foarte important pentru toate minoritățile din Ucraina, au declarat pentru HotNews.ro surse oficiale. Astfel, în urma unor negocieri intense, în textul final a apărut paragraful potrivit căruia autoritățile de la Kiev se angajează să se consulte cu reprezentanții minorităților naționale, precum și cu Comisia de la Veneția în privința demersurilor legislative privind minoritățile. Cei mai vizibili lideri ai Uniunii Europene s-au reunit vineri la Kiev pentru a-şi arăta sprijinul faţă de procesul de aderare a Ucrainei la blocul comunitar.
„UE și Ucraina și-au reiterat angajamentul de a respecta pe deplin drepturile persoanelor aparținând minorităților, așa cum sunt consacrate în convențiile ONU și ale Consiliului Europei și protocoalele aferente. În acest sens, Ucraina va continua să se consulte și să coopereze cu Comisia de la Veneția și va continua dialogul de substanță cu reprezentanții persoanelor aparținând minorităților, inclusiv asupra legislației conexe. UE este pregătită să asiste Ucraina în continuare în eforturile sale de reformă și în implementarea acestora”, este paragraful care apare din declarația comună UE-Ucraina.
Ucraina a adoptat recent o nouă lege a minorităților naționale care a stârnit indignare la București. România a reacționat imediat, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, care a transmis Kievului o analiză extrem de critică, considerând „regretabil” că actul normativ a fost adoptat fără consultarea Comisiei de la Veneția și a comunității românești din Ucraina.
Poziția a fost transmisă de ministrul Bogdan Aurescu omologului său ucrainean, Dmitro Kuleba, alături de o listă de prevederi despre care partea română spune că „pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene”.
MAE amintește că în Avizul formulat la 17 iunie 2022 privind cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, Comisia Europeană a indicat, între pașii care trebuie îndepliniți, finalizarea reformei cadrului legislativ privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția, și adoptarea imediată de mecanisme de implementare eficiente.