România și Bulgaria au fost lăsate la poarta Schengen pe 8 decembrie, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, după ce Austria și Olanda au votat împotriva aderării celor două state vecine. După aproape două luni de la acel moment, în presa din Bulgaria a apărut anunțul cu privire la intrarea României în Spațiul Schengen. Ce a pățit Bulgaria.
Austria a respins aderarea României la Spațiul Schengen evocând probleme cu migrația ilegală. Și Olanda a votat împotriva țării noastre, dar a precizat că s-a opus, de fapt, Bulgariei, candidatura celor două țări fiind analizată la pachet. Acum, presa de la Sofia scrie că țara noastră se îndreaptă spre spațiul de liberă circulație.
Pentru Bulgaria situația este diferită după ce Bruxelles-ul a reluat monitorizarea cu privire la statul de drept, prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), pentru că nu au fost rezultate reale în luptă împotriva corupției și a crimei organizate, potrivit unei analize a agenție bulgare BTA. Mai mult, premierul olandez Mark Rutte declara în decembrie 2022 mai este nevoie de o evaluare prin MCV înainte ca Bulgaria să intre în Spaţiul Schengen.
Reluarea monitorizării s-a făcut în liniște, cu acordul Bulgariei, ca o condiție pentru ca și candidatura sa pentru spațiul Schengen să fie dezbătută din nou, anul acesta. Ministrul de Externe interimar al Bulgariei, Nikolai Milkov, a spus la sfărșitului lunii ianuarie că pentru Bulgaria se va face un nou raport care va rezuma realizările țării din 2019 până în prezent. Potrivit acestuia, acest nou raport ar trebui să arate progrese cu privire la statul de drept.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Dacă nu se realizează niciun progres, acest lucru ar putea duce și mai mult la o problemă pentru candidatura bulgară, atunci când aceasta va începe să fie examinată, la jumătatea anului”, a spus Nikolai Milkov în raportul privitor la mandatul său.
România a fost și ea sub lupa Comisiei Europene, care a scris ultimul raport pe 22 noiembrie 2022. Atunci, Bruxelles-ul a constatat că „progresul realizat de România în ceea ce privește MCV-ul este suficient pentru a-și îndeplini angajamentele asumate în perioada aderării la UE”.
De asemenea, Ylva Johansson, comisar european pentru Afaceri Interne, a precizat la începutul lunii februarie că România nu mai are nimic de făcut pentru a putea intra în zona europeană de liberă circulație, adăugând că este important ca Spaţiul Schengen să funcţioneze bine.
Încetarea monitorizării Bulgariei prin MCV a fost anunţată în octombrie 2019 de comisia Juncker. Pentru România monitorizarea prin MCV a continuat până în noiembrie 2022 și se îndreată spre Spațiul Schengen.
