Veste rea pentru agricultura românească, care se confruntă cu o secetă pedologică extremă. Directorul ANM, Elena Mateescu: „Vedem că stratul de zăpadă îşi reduce extinderea”

Veste rea pentru agricultura românească, care se confruntă cu o secetă pedologică extremă. Directorul ANM, Elena Mateescu: „Vedem că stratul de zăpadă îşi reduce extinderea”

Directorul ANM, Elena Mateescu, vine cu vești rele pentru agricultura românească, ținând să precizeze că țara noastră se confruntă cu o secetă pedologică extremă, destul de puternică în partea de sud-est a ţării. Din păcate, în ultimii ani lunile de iarnă nu au fost deloc bogate în precipitaţii, ceea ce a favorizat apariția secetei.

România, în pragul unei secete extreme

În plus, și preşedintele Asociaţiei Fermierilor Români, Daniel Botănoiu, a vorbit pe tema acestui subiect, ținând să spună că din cauza temperaturilor ridicate din această perioadă plantele au pornit în vegetaţie, iar un posibil ger în perioada următoare va duce garantat la compromiterea culturilor.

„Şi anul acesta o să fie destul de complicat, îngrijorător spun eu, pentru că la ora actuală temperaturile ridicate n-au făcut decât ca plantele să pornească în vegetaţie, să consume zaharurile pe care le conţin şi în momentul în care apare un mic ger, nu trebuie temperaturi foarte scăzute, să compromită culturile. Sunt în câmp, mă uit şi văd rapiţa cu probleme deosebite.

Nu ştim ce va urma în perioada următoare, ce va fi în februarie, în martie, aprilie. Ceea ce se simte şi este clar este lipsa apei. Deci asta o simţim din ce în ce mai acut decât anii anteriori”, a explicat Daniel Butănoiu.

75 de milioane de euro vin de la UE pentru această categorie de români. Banii se pot lua ușor
Seceta in Romania

Directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Elena Mateescu, a vorbit despre starea vremii în acest an, în special pentru agricultură.

„Trebuie să pornim de la analiza stadiului actual în ceea ce priveşte rezerva de apă din sol pentru că la acel moment discutam în continuare de secetă pedologică extremă, puternică şi moderată în partea de sud-est a ţării, mai exact în Dobrogea, în Bărăgan, în sudul Moldovei, acolo unde cantităţile de precipitaţii de la începutul noului an agricol curent, 1 septembrie 2022 şi până în prezent, au fost unele sub mediile climatologice lunare.

De asemenea, vorbim de o aprovizionare satisfăcătoare pe profilul 0 – 100 centimetri în cea mai mare parte a Olteniei, Munteniei, în centrul Transilvaniei şi în cea mai mare parte a Moldovei”, a afirmat Elena Mateescu, care a precizat că anul agricol 2021 – 2022 a fost cel mai secetos din istoria măsurătorilor meteorologice.

Și climatologul Roxana Bojariu a intervenit în discuție, ținând să vorbească despre schimbările climatice, spunând că dacă acestea vor continua, atunci sunt șanse extrem de mari ca zăpada din România să dispară pe arii mari.

„Deja trăim efectele schimbării climei şi în datele noastre de observaţie vedem că stratul de zăpadă îşi reduce extinderea şi grosimea medie în ultimii ani, în ultimele decenii, dacă comparăm deceniile precedente, iar acest semnal, din păcate, care este în legătură cu schimbarea climei va fi amplificat în anii ce urmează, în funcţie şi de felul în care vom gestiona emisiile de gaze cu efect de seră la nivel global.

Dacă emisiile vor continua să crească şi concentraţiile de gaze cu efect de seră vor fi din ce în ce mai mari, atunci, din păcate, şi la nivelul României acest semnal al dispariţiei pe arii mari a zăpezii va continua şi vor fi probleme, nu doar probleme legate de plăcerea sărbătorilor, ci şi probleme legate de gestionarea resursei de apă, de agricultură şi evident turism”, a mai declarat Roxana Bojariu.

Urmăriți Impact.ro și pe
Elena Avramescu
Este redactor Impact.ro. Absolventă a Colegiului Naţional ”Mihai Eminescu” din Buzău, precum şi a Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion din Bucureşti, Elena Avramescu...