Un sat de numai 2400 de locuitori vrea să devină țară. Locul e la câteva sute de kilometri de România, are deja propriul steag

Beatrice Dumitru 24.11.2022, 09:15
Un sat de numai 2400 de locuitori vrea să devină țară. Locul e la câteva sute de kilometri de România, are deja propriul steag

Deși are o populație de doar 2.400 de locuitori, un sat a încercat să-și declare independența față de două țări diferite în ultimele cinci decenii. Este un sat fascinant, cu propria sa istorie puțin cunoscută. Locul se află la câteva sute de kilometri de România și are deja propriul steag. În 1987, a avertizat pentru prima dată că se va separa de țara din care făcea parte.

Satul care vrea să devină țară

Ziua Independenței în Republica Macedonia de Nord este sărbătorită, anual, pe 8 septembrie. Dar nu toate așezările din această țară se grăbesc să facă acest lucru. Este și cazul satului de 2.400 de locuitori, care s-a proclamat republică independentă în anul 1991, la doar 11 zile după ce fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (cum era numită anterior Macedonia de Nord) și-a declarat ea însăși independența în timpul destrămarii Iugoslaviei.

Satul Vevchani, din Macedonia de Nord, este situat la aproximativ 14 kilometri nord-vest de orașul Struga, la poalele munților Jablanica. în 2002, spiritul libertin al Republicii Vevchani a fost reînviat de localnici sub forma unei micronațiuni, într-un efort neobișnuit de a atrage turiști și de a face haz de necaz cu politica, arborând un steag „național”, emițând pașapoarte și tipărind monedă.

Un sat de numai 2400 de locuitori vrea să devină țară. Locul e la câteva sute de kilometri de România, are deja propriul steag
Satul Vevchani vrea să devină țară. Sursa foto: BBC

Noi nu sărbătorim independența pe 8 septembrie. Vevchani are propria independență de sărbătorit”, a declarat pentru BBC un fost ghid turistic, care acum lucrează pentru municipalitatea din Vevchani.

Enclavă creștin-ortodoxă într-o zonă musulmană

Deși se află la doar 20 de minute de mers cu mașina de Struga, cel mai mare oraș de pe malul nordic al lacului Ohrid, terenul izolat și impenetrabil al Munților Jablanica i-a ajutat pe locuitorii din Vevchani să fie autonomi.

Vevchani a făcut parte nominal din imperiile macedonean, roma, bizantin și otoman înainte de a cădea sub jurisdicția Regatului Serbiei, a Iugoslaviei comuniste și acum a Macedoniei de Nord. Însă locutorii spun că satul nu a fost niciodată cucerit cu adevărat și că în epoca otomană, de exemplu, și-au păstrat cultura și religia ortodoxă, deși toate satele din jur sunt musulmane.

De la sfârșitul secolului al XIV-lea și până în 1912, regiunea a intrat sub stăpânirea Imperiului Otoman, care își avea capitala în Istanbulul de azi. Aproximativ 33% din populația Macedoniei de Nord se identifică acum ca musulmană, moștenirea otomană fiind deosebit de puternică în regiunea de nord-vest care se învecinează cu Albania și Kosovo. Vevchani este, efectiv, o enclavă creștin-ortodoxă într-o zonă cu majoritate musulmană.

Localnicii explică cum istoria de nonconformism a satului sub dominația otomană a inspirat rezistența în timpul erei comuniste care a urmat celui de-Al Doilea Război Mondial, când regiunea a devenit parte a Republicii Socialiste Macedonia, una dintre cele șase republici din Iugoslavia.

„În vremea comuniștilor, guvernul a încercat să oprească tradițiile noastre. Nu permiteau nunți sau botezuri tradiționale, dar mamele și bunicile noastre tot făceau aceste lucruri în secret”, a povestit o localnică.

Carnaval vechi de 1.400 de ani

De asemenea, localnicii au păstrat un dialect slav unic care nu se găsește nicăieri în țară, iar în luna ianuarie satul găzduiește un carnaval vechi de 1.400 de ani, care atrage mii de vizitatori din Balcani pentru a vedea petrecărați îmbrăcați în costume și măști elaborate.

În mai 1987, locuitorii din Vevchani s-au ridicat în semn de protest față de planurile guvernului iugoslav de a devia apa de izvor către noile vile construite lângă Lacul Ohrid pentru elita comunistă. Ca răspuns, satul și-a petrecut acea vară construind baricade, protestând și amenințând că se va separa ca Republica independentă Vevchani.

Situația de urgență de la Vevchani, așa cum a devenit cunoscută, a durat trei luni, iar guvernul a dat primul înapoi și, astfel, situația de urgență de la Vevchani a devenit unul dintre primele cazuri de succes ale rezistenței în masă împotriva guvernului iugoslav.

În 1991, satul s-a declarat republică independentă

La 8 septembrie 1991, Republica Socialistă Macedonia și-a declarat independența față de Iugoslavia și a devenit Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Nemulțumit de noul guvern, la 19 septembrie 1991, satul s-a declarat aproape în unanimitate republică independentă, doar 36 din 2.000 de localnici votând împotriva moțiunii.

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei nu a recunoscut niciodată oferta pașnică de independență a Vevchaniului, dar a acceptat în cele din urmă cererile de autonomie. În 1994, a permis ca Vevchani să se separe de municipalitatea mai mare Struga și să formeze propria municipalitate autonomă, care există și astăzi.

Recomandare Video Impact.ro
Urmăriți Impact.ro și pe
Beatrice Dumitru
Este redactor pe zona de Actualitate Impact.ro. Beatrice a absolvit Facultatea de Jurnalism și cursurile de prezentatori, redactori, reporteri și operatori tv în cadrul Academiei de Radio și...