Trucuri simple de Paște, ca să nu ajungi la spital. Ce trebuie să conțină fiecare masă, sfaturile medicilor pentru români

Masa de Paște a românilor este marcată de abundență, după 48 de zile de post, iar de bază este carnea de miel, dar și ouăle. Pentru că sunt mâncăruri grele, medicii fac câteva recomandări pentru a nu ajunge la spital. Iată ce ar trebui să conțină fiecare masă în perioada sărbătorilor pascale.

Cele „10 porunci” pentru masa de Paște

De Paște, pe masa fiecărui român se află tradiționalele preparate gătită cu carne de miel. Dar specialiștii atrag atenția că acestea trebuie mâncate cu grijă pentru a nu ajunge la spital. Carnea de miel este extrem de grea, se digera mai greu si este mai grasă decât cea de oaie.

Doctorul Tudor Ciuhodaru a prezentat pe Facebook „10 porunci” pentru a ne menține sănătoși în această perioadă și ce trebuie să conțină fiecare masă. Acesta spune că moderaţia ar trebui să fie cheia alimentaţiei de sărbatorile pascale, pentru că în caz contrar vor apărea probleme și putem ajunge pe mâna medicilor.

„Cele 10 porunci” ca să nu ajungi la spital

1. Nu daţi startul la mese copioase chiar de la 12 noaptea sau imediat dupa slujbă. Aşteptaţi măcar până dimineaţă sau mai bine până la orele prânzului.
2. Alimentele trebuie introduse treptat. Puteţi începe cu friptură de miel, precedată eventual de o salată de crudităţi, asociată unei garnituri de legume făcute la grătar, urmată de o felie de ananas crud, nu din conservă, pentru a vă facilita digestia. Cei care au postit trebuie să reia cu prudenţă alimentaţia normală începand cu brânzeturi, legume, fructe şi carne de pasăre, urmate de cantităţi mici de ciorbă şi drob.
3. Fiecare masă trebuie să conţină un singur aliment ,,concentrat”. Consideraţi ,,concentrat” tot ce nu e fruct sau legumă, aşa că friptura, drobul, sarmalele se vor consuma separat, nefiind recomandate nici măcar amestecurile de friptură cu ouă sau al cărnii de miel cu cartofii şi nici consumul de dulciuri sau fructe imediat după masă.
4. Asiguraţi o pauză de cel puţin jumătate de oră între felurile de mâncare pentru a evita atât senzatia de suprasaturaţie cât şi sindroamele dispeptice.
5. Indiferent de starea de sănătate alcoolul trebuie băut cu prudenţă putând, mai ales în asociere cu mancarea grasă, duce la pancreatite, ulcere, hemoragii digestive, colici biliare.
6. Precauţii speciale trebuie avute în vedere la cei cu afecţiuni digestive, metabolice
sau cardiace, ce trebuie să respecte regimul igienodietetic (fără dulciuri, sare etc) şi medicamentos.
7. Pacienţii cu afecţiuni metabolice (diabet) vor respecta indicaţiile terapeutice pentru că, în caz contrar, decompensarile pot fi grave, mergând până la comă.
8. Pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare (hipertensiune, insuficienţă cardiacă, cardiopatii ischemice) vor fi atenţi la excesul de sare şi grasimi. Orice durere precordială cu durata de peste 3-5 minute indică susipiciunea unui sindrom coronarian acut ce necesită prezentare urgentă la spital.
9. Cei cunoscuţi cu alergii alimentare vor avea grijă la tipurile produselor consumate, vor avea la ei medicaţia de urgenţă şi se vor prezenta la spital în cazul erupţiilor pruriginoase asociate tulburarilor respiratorii.
10. Nu întrerupeţi medicaţia cronică pentru a manca sau bea în exces.