Tradiții și obiceiuri de lăsatul secului. Ce este bine să faci astăzi

Daria Petrescu 14.11.2021, 09:41
Tradiții și obiceiuri de lăsatul secului. Ce este bine să faci astăzi

Lasatul secului este marcat în calendarul ortodox pe data de 14 noiembrie și este o sărbătoare importantă încărcată de tradiții și obiceiuri. Această zi este ultima în care se mai poate mânca de dulce, înainte de postul Crăciunului, cel mai important post din an. Tradiții și obiceiuri de lăsatul secului. Ce este bine să faci astăzi

Tradiții și obiceiuri de lăsatul secului

Cele patru mari posturi rânduite de Biserica Ortodoxa sunt Postul Nașterii Domnului, Postul Sfintelor Paști, Postul Sfintilor Apostoli Petru și Pavel și Postul Adormirii Maicii Domnului.

Se spune că în această zi există o tradiție pe care creștinii o respectă cu sfințenie. În această zi, oamenii se adună la mese pline cu alimente şi băuturi care vor fi interzise în perioada Postului Naşerii Domnului. În 2021 lăsatul secului are loc pe 14 noiembrie, conform calendarului creștin ortodox. Tradiții și obiceiuri de lăsatul secului. Ce este bine să faci astăzi.

Tradiții și obiceiuri de lăsatul secului

Aceste tradiții și obiceiuri sunt păstrate din cele mai vechi timpuri, însă ele variază de la o zonă la alta. De cele mai multe ori, tradițiile se păstrează în zonele rurale. Bătrânii au avut grijă să le transmită mai departe și celor tineri chiar și cele mai mărunte obiceiuri din această zi.

-cel mai respectat obicei este acela de a întinde o masă foarte bogată, cu mâncăruri alese, la care sunt invitați toți ai casei, dar și prieteni și vecini sau rude îndepărtate. După această masa îmbelșugată începe un post lung și greu pe care nu îl poate ține oricine.

– În Bărăgan, un vechi obicei ne spune că de lăsatul secului trebuie strânse toate oasele şi resturile de mâncare într-o faţă de masă, iar a doua zi trebuie aruncate afară spre răsărit, spunându-se următoarele cuvinte: „ Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiţi îndestulate şi de la holdele mele oprite”, menţionează specialiştii de la Centrul pentru Conservarea Tradiţiilor Ialomiţa.

– gospodarii din Bărăgan mănâncă sarmale şi carne friptă, beau ţuică şi vin nou

– Finii vin la naşi fără a fi chemaţi, cu plocon: o găină friptă, un colac mare uns cu miere sau turtă în foi şi o sticlă cu vin

– La desert, se servesc plăcinte cu fructe şi cu legume, dar mai ales cu struguri sau cu stafide, care simbolizează sporul şi vigoarea spirituală.

-în această zi nu se spală, iar toate activitățile la câmp sunt oprite

– că femeile fac turte de mălai şi le dau de pomană pentru morţi şi vii

– în satele din Ardeal, dar nu numai, este cel ca în ziua dinainte de începerea Postului Crăciunului femeile să spele toate vasele în care au pregătit bucate „de dulce”. Aceste vase pot fi folosite pe toată perioada postuui de Crăciun.

-în regiunea Munteniei, nurorile prepară plăcinte cu brânză dulce și stafide pe care mai apoi le ofera soacrelor. Aceasă tradiție se respectă pentru ca relatiile lor să rămână “dulci” și în timpul Postului Mare.

– În Covasna, de Lasatul Secului se practica un alt obicei vechi, cel al focurilor purificatoare.

-în zona Covasnei se aprind focuri. Rolul acestora este de a purifica în comunitatea respective, alungând spiritele rele. Se spune că acest ritual ajută și asigură perpetuarea renașterii la viață.

 

Urmăriți Impact.ro și pe