Tradiţia gătitului la cuptorul de lut, păstrată cu sfinţenie. Ce puneau gospodinele pe fundul tăvii de pâine pentru a nu se prinde

Într-o vreme în care cele mai multe dintre femei au acasă cuptoare electrice sau cu microunde, în județul Constanța mai sunt încă localităţi în care gospodinele gătesc la cuptorul de pământ. Într-o gospodărie din apropierea comunei Târgușor, o femeie a păstrat tradiţia gătitului la cuptorul de lut, pe care l-a ridicat în amintirea copilăriei la țară, dar și pentru turiștii care îi trec pragul. În el gospodina noastră prepară orice, de la pâine până la friptură şi chiar dulciuri.

”Așa au gătit strămoșii”

Cei mai mulți dintre cei care și-au petrecut vacanțele la țară, la bunici, au rămas cu amintirea gustului de neegalat al mâncărurilor de atunci. Dar, peste toate acestea, în minte apare automat mirosul pâinii aburinde, pâine ca la bunica acasă, coaptă în cuptor țărănesc, pe vatră încinsă de jarul rămas după arderea lemnelor, miros care nu se compară cu nimic. Pe urmele tradițiilor, am poposit într-o gospodărie din apropiere de comuna constănțeană Târgușor, unde pâinea se coace în continuare ca pe vremea bunicilor, în cuptorul de pământ.

”Este foarte sănătos. Se face la foc de lemne. Preparatele le ia focul direct,  la aragaz arde pe suprafață mică, aici e pe suprafață mare. Pâinea este foarte bună, mâncarea este foarte sănătoasă.

Așa au gătit strămoșii la pirostrii afară, în oale de lut și ceauane pe care le asezau pe plită. Se sculau dimineața mulgeau caprele si apoi făceau mămăliga. Fierbeau apoi laptele în același ceaun. Așa era copilăria. Se făceau niște cozonaci iar pâinea avea 4-5 kg. Se făcea odată pentru toată săptămâna.

S-a dorit să fie ceva care să amintească de copilărie, de viața la țară și de tot ce înseamnă sănătate. Acest cuptor este din pământ galben și chiar cu balegă de cal se făcea. Era un liant. Aceeași metodă este și aici.

Omul folosea tot ce era în gospodărie. Nu se arunca nimic. Orice mâncare, orice pâine, tot ce faci la cuptorul de lut, cu lemne este deosebit de aragaz, de tot ce este modern. Și lumea apreciază foarte mult mâncarea”, a spus gospodina Elena Păun.

Ce se pune pe fundul tăvii pentru ca aluatul de pâine să nu se lipească

Doamna Elena a pregătit deja aluatul pentru pâine, nu înainte de a aprinde focul cu coceni de porumb. I-a lăsat să ardă până când cuptorul s-a încins foarte tare. Iar în timp ce doamna Elena pregătește pâinea pentru copt, nora ei, Georgiana, ne-a împărtășit și un secret pentru ca aluatul să nu se lipească de oala și să se coacă uniform.

”Punem o foaie de copt antică să protejăm fundul pâinii, ca să se coacă în interior. Adică frunze de varză. Frunzele de varză sunt cărnoase și au umiditatea care asigură perioada necesara creșterii și coacerii pâinii. Stând pe cărămidă poate rămâne crudă pe interior. Dar le putem folosi direct pe cărămidă, cu aluat pe ea și băgată pâinea direct așa. Iese strașnic”, a spus Georgiana Păun.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Cei care vor să redescopere gustul natural, plin de savoare, al alimentelor pregătite după metode tradiționale îi trec pragul doamnei Elena, căci femeia coace în cuptor tot felul de bunătăți. Și nu gătește doar pâine. Tradiționalii cozonaci sunt adevărate minunății care ies din mâinile femeii.

În trecut, coptul pâinii era o activitate obişnuită în toate gospodăriile dobrogene. De obicei, pâinea se făcea o dată pe săptămână, în special sâmbăta, în cantităţi mari, care să asigure necesarul familiei în perioada următoare. Construit din chirpici, cu lipitură de pământ galben, cuptorul este amplasat fie în curte, fie în continuarea casei, lângă aplecătoare.

”Această construcție era nelipsită din gospodării. Ele există încă, se întâlnesc în majoritatea satelor. Am găsit pe malul Dunării, sate cu populație românească, precum  Ostrov, Oltina, Capidava. Sate în care această tradiție a cuptoarelor încă se păstrează. Este o construcție importantă în gospodărie pentru că producea pâinea, hrana esențială.

De ele se ocupau femeile care le și construiau chiar. Cuptoarele erau construite din chirpici și beneficiau de o atenție deosebită din partea gospodinei iar la sărbători când casa se împodobea, se curăța, la fel se întâmplă și în privința cuptorului. Cu el începea curățenia. Este construcția de bază a unei gospodării”, a spus muzeograful Cerasela Dobrinescu.

Acum mai bine de 500 de mii de ani prima formă de cuptor în pământ îi ajuta pe oamenii preistorici să își pregătească hrana. Acesta era construit in jurul unei gropi cu pietre de jur împrejur, cu un mic foc de lemne în mijloc. În antichitate, grecii au avut ideea de a construi cuptoare la suprafață, cu o deschizătură într-o parte, mai practice și cu un consum mai mic de lemne. Vezi AICI o rețetă de pâine cu dovleac copt și nuci!