23:59
Pensionarii din România depind în mare măsură de deciziile guvernanților pentru a putea supraviețui de la o lună la alta. După mărirea de 12,5% a pensiilor, aplicată de la începutul anului, 2023 va aduce și o nouă Lege a Pensiilor. În opinia deputatului PNL Nicolae Giugea, aceasta ar trebui să rezolve neapărat anumite inechități existente în sistemul public de pensii.
Pensionarii din România reprezintă o categorie a căror situație depinde foarte mult de deciziile guvernanților. Chiar dacă de la 1 ianuarie 2023 s-a decis majorarea pensiilor cu 12,5%, acest lucru este departe de a rezolva situația acestora. Pe de altă parte, în acest an va fi elaborată o nouă Lege a Pensiilor, subiect ce a devenit deja arzător.
Astfel, deputatul PNL Nicolae Giugea a declarat că prioritățile la începutul noii sesiuni parlamentare din 2023 ar trebui să fie centrate în jurul celor mai importante reforme asumate prin PNRR în domeniul pensiilor publice și al salarizării în sectorul bugetar. În privința pensionarilor, noua lege ar trebui să elimine nedreptățile acumulate în ultimii ani în acest mare sistem public din România.
„Din anul 2020 şi până astăzi, PNL a reuşit să majoreze punctul de pensie în trei rânduri, cu 14%, 10% şi 12,5% de la începutul acestui an. Chiar dacă traversăm momente economice dificile, s-au făcut eforturi pentru a găsi resursele financiare necesare în scopul protejării veniturilor pensionarilor din ţara noastră.
Cu toate acestea, nu putem să trecem cu vederea că, în continuare, mii de pensionari sunt nedreptăţiţi la calculul vechimii sau al venitului din pensie, pentru că actuala lege are mari deficienţe. Nu-i normal ca oamenii să-şi caute dreptate în instanţe, pentru că legea are mari carenţe”, a spus deputatul PNL.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]
În opinia lui Nicolae Giugea, altă problemă care ar trebui rezolvată este trecerea tuturor pensiilor pe principiul contributivităţii, în vederea eliminării unor categorii de discriminări. Giugea a declarat că mulți pensionri se simt nedreptățiți când văd că, după o viață de muncă, primesc o pensie apropiată de cea minimă.
„Nu aş trece cu vederea nici faptul că tot mai mulţi pensionari se simt nedreptăţiţi pentru că, după 35-40 de ani de muncă, pensia lor este comparabilă cu indemnizaţia socială pentru pensionari sau, cum i se mai spune, pensia minimă. Este firesc ca pensionarul care a muncit o viaţă să se întrebe – de ce am muncit trei sferturi din viaţa mea şi am o pensie la fel ca cel care nu a reuşit să facă stagiul minim de cotizare?”, a adăugat el.
Pe de altă parte, perspectivele pensionarilor „normali” din România nu sunt deloc încurajatoare. Și asta, din cauza plafonului de 9,4% din PIB alocat pentru pensii, jalon inclus în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) negociat cu Comisia Europeană de la Bruxelles. Iar problema vine de la eterna poveste cu pensiile speciale.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a afirmat că nerealizarea unei reforme a pensiilor, care să includă şi aşa-numitele pensii speciale, reprezintă un jalon de tip „linie roşie” în PNRR, conform news.ro. Ministrul a adăugat că în plafonul de 9,4% din PIB asumat de România pentru bugetul de pensii trebuie incluse şi cele de serviciu. Sau, altfel spus, cele speciale. La ora actuală, acestor pensii este de 0,85% din PIB, dar acest procent va crește până la 1,5% în următorii 2-3 ani.
