06:20
Astăzi se vorbește despre Ion Țiriac sau misteriosul Dan Petrescu, cel care și-a pierdut viața în accidentul aviatic de lângă Milano, însă istoria are câteva exemple fascinante. Cum arată topul românilor bogați din toate timpurile. Află cum un singur om a reușit să scoată țara din Marea Criză economică.
Dacă vorbim despre topul românilor bogați, nu putem să nu menționăm trei nume care au scris pagini importante din istoria țării: Ioan C. Mihail, Nicolae Malaxa și Gheorghe Grigore Cantacuzino.
Ioan C. Mihail, cunoscut și ca Jean Mihail, este considerat de unii istorici ca fiind cel mai bogat român din toate timpurile, el având peste nouă tone de lichidități de aur și o avere de peste un miliard de lei.
El a rămas în istorie ca fiind omul care a reușit să scoată România din Marea Criză. Între anii 1929 și 1933, a garantat cu propria avere un împrumut extern al României, care era absolut necesar pentru ca țara noastră să depășească marea criză.
Averea a primit-o moștenire de la tatăl său, la mijlocul anilor ’20.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„A avut o vilă pe Calea Victoriei în București, o casă la Florești în Prahova, dar și Castelul Zamora din Bușteni. Acestea sunt cele mai importante proprietății pe care le-a deținut familia Mihail“, a povestit istoricul Toma Rădulescu, potrivit adevărul.ro.
Pentru că nu avea moștenitori, după moartea sa, întreaga lui avere a lăsat-o, prin testament, statului român.
Printre cei mai bogați români din istorie a fost și Nicolae Malaxa. Născut în decembrie 1884, în Huși, a fost inginer, afacerist, unul din cei mai importanți industriași ai României interbelice. În același timp, pentru unii, Malaxa rămâne o personalitate controversată datorită simpatiilor sale politice.
El a făcut afaceri cu Căile Ferate Române, pentru fabricarea unor locomotive de concepție proprie românească. Cu ajutorul împrumuturilor de la bănci, și-a utilat uzina, transformând-o în cea mai performantă fabrică de material rulant din Europa de la acea vreme.
În paralel cu producția de locomotive, Nicolae Malaxa construiește fabrica de țevi din oțel fără sudură (actuala uzină Republica), aplicând pentru prima dată pe continent procedeul american de laminare „Stiefel”. Uzinele sale au produs și muniție de artilerie, armament și tanchete proiectate după o concepție românească.
Malaxa a fost acționar și la uzinele Astra Arad, Unio Satu Mare, IOR București (Industria Optică Română), Uzinele și Domeniile de Fier din Reșița (UDR). La sfârșitul anilor ‘30, din concernul Malaxa făceau parte, printre altele, actuala uzină Faur, uzinele Republica, Tohan Zărnești și Magazinele Unite de Fierărie din Galați.
„Nababul” a fost cel mai bogat român de la sfârșitul secolului al XIX-lea. S-a născut în 1832 cu rangul de prinț, provenind din ramură princiară a Cantacuzinilor, cu descendenţă directă din voievozi români, dar şi cu legături imperiale în lumea vechiului Bizanţ.
Cantacuzino era un adevărat excentric, pasionat de mai ales de investițiile imobiliare. Un exemplu clar este palatul pe care și l-a ridicat pe Calea Victoriei, care astăzi funcționează ca Muzeul „George Enescu”.
Însă viața „Nababului” nu a însemnat doar construcții impresionante, colecții de artă sau achiziții fabuloase. El a fost primar al Bucureștiului, în perioada 1869-1870, dar şi în 1913, implicându-se activ în modernizarea oraşului.
„Consiliul Comunal încurajează iniţiativa celor care doresc să înfiinţeze omnibuze pentru transportul persoanelor şi bagajelor de la gările drumurilor de fier pentru alte curse în oraş. Până la 1872, se vor înfiinţa trei linii de omnibuz”, scria Gheorghe Parusi în „Cronologia Bucureştilor.
În mandatul său a fost inaugurat Bulevardul Regina Elisabeta Doamna între Calea Mogoşoaiei şi Brezoianu. În 1913, s-a ocupat de electrificare tramvaielor. Din buzunarul propriu, el a lăsat un cadou bucureștenilor: fântâna pe Dealul Filaret. În plus, și-a donat toate salariile primite ca edil al Capitalei.
