Toate datinile şi obiceiurile de Ajun şi Crăciun la români. Nu trebuie să ratezi niciuna

Fiecare regiune a României are tradițiile sale. Așadar Oltenia, Transilvania, Banat, Munteania și Moldova, au datinile și obiceiurile în Ajun și de Crăciun în general similare dar și specifice fiecărei zone. Iată în ce constau acestea.

Datinile și obiceiurile în Ajun și Crăciun în fiecare regiune a țării

Copiii dar și adulții merg la colindat în Ajun și de Crăciun, strigând ”Bună-dimineața la Moș-Ajun!” la care unii adaugă ”Că-i într-un ceas bun!” și ”Da-i mai bună a lui Crăciun”. Localnicii ies și le dăruiesc colaci, nuci, mere, iar acum și bomboane, biscuiți sau bani.  Colindele copiilor sunt scurte, ei fiind cei mai entuziasmați de această perioadă a anului, voia-bună și energia fiind vizibile pe fețele cu obrajii rumeniți de frig.

Dacă în sudul sau vestul țării, oamenii numesc copiii ”pițărăi”, dintre ei purtând colindețe care sunt reprezentate de niște bețe de alun, lungi și groase, decojite și spiralate, în culorile alb și negru, atingând animalele ogradei pentru a fi sănătoase în Noul An, în Țara Hațegului, copiii merg la colindat iar când apar în capătul uliței, bătrânii ies cu coșuri cu mere, pere, nuci și colaci, strigând ”Rod în grâu, rod în grâu!”.

Mersul cu steaua, o altă datină, în unele zone se poate întinde începând cu ziua de Crăciun până la Bobotează. În Valea Jiului se merge cu trei stele. Cea mai mare fiind ținută de cel mai mare din grup, cea mijlocie de un băiețel mai mic, iar cel mai junior ține cea mai mică stea. În fruntea acestora merg stegarii, cu steaguri împodobite cu clopoței, mărgele și beteală, funde și ciucuri. Steagurile sunt neapărat în număr impar.

„Steaua nu se face oricum! Pe o sită veche se prind 5, 6, 8 sau 12 coarne triunghiulare, care se leagă între ele prin sfori. Se acoperă totul cu hârtie colorată, tăiată mărunt, cu bucăţele de oglindă, iar în centru se lipeşte o icoană de hârtie. În interior se agaţă un clopoţel şi stelarul o va mişca în ritmul cântecului. Cântecele de stea au fost compuse de către preoţi sau învăţători şi se referă la Naşterea Domnului, uciderea pruncilor de către Irod, steaua care i-a condus pe magi, darurile crailor etc”, spune expertul Ana Pascu, muzeograf la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Uratul în alte zone

În Banat, Crișana, Maramureș și Transilvania, steaua are un mîner mobil iar aceast este învârtită în timpul colindului. La Petroșani, sătenii se duc cu căruțele frumos împodobite la biserică pentru a cere binecuvântare de a începe sărbătorile de iarnă, iar apoi, la întoarcere, vizitează fiecare localnic din casă în casă, ajungînd chiar și la cea mai îndepărtată dintre acestea.

Ei sunt așteptați cu biscuiți, mere și portocale, cei mai mulți dintre pițărăi așezându-se la coadă pentru a-și primi darul. Gazdele mai pregătesc și platouri cu semințe și sticle cu pălincă împodobite cu bomboane de pom, care reprezintă roadele gospodăriei. Când se ridică sticla, câțiva dintre băieți se întrec care să ajungă primul.

Cel care ia sticla, trebuie să recite o urare în schimbul sticlei. Gazdele rostesc la rândul lor: „Mare mulţam, mare mulţam!”. Fetele și stăpâna casei sunt luate la joc de către fluieraș și pițărăi, pentru un an plin de bucurie. Pentru a face față frigului, gazdele oferă pălincă fiartă cu piper și zahăr. La ultima casă la care se merge cu uratul, petrecerea continuă până târziu în noapte, arată news.ro.