Țara din Europa care a interzis litere din alfabet. Care a fost motivul

Ana Anitoiu / 27.11.2020, 18:28
Țara din Europa care a interzis litere din alfabet. Care a fost motivul

O țară din Europa a interzis câteva litere din alfabet, iar motivul a fost unul uluitor, într-un context istoric impresionant. Omul din spatele acestei decizii este o personalitate marcantă a istoriei acelui stat.

Ce litere au fost interzise din alfabet de o țară din Europa

Era anul 1928. Președintele de atunci al Turciei, militarul și omul politic Mustafa Kemal (1881-1938), supranumit ”Ataturk”, adică ”tatăl turcilor”, a introdus alfabetul latin în țara lui, în locul celui arab, mult prea complicat. Cel din urmă are 500 de caractere, spre deosebire de cel folosit și în limba română, ce are doar 29 – 8 vocale și 21 de consoane.

Mustafa Kemal Ataturk s-a împotrivit introducerii alfabetului latin treptat, într-o perioadă de până la cinci ani. El a decis ca trecerea să se facă repede, în doar câteva luni. Rata de analfabetism a populației se apropia de 100%. A mers personal să predea noul alfabet, în toată țara, cu o tablă și cretă suficientă. Totuși, a interzis trei litere: Q, W și Z.

De ce au fost interzise cele trei litere din alfabet

Motivul pentru care literele Q, W și Z au fost interzise din alfabetul latin, în Turcia, a fost că s-a considerat că nu era necesară folosirea lor. A fost luată decizia că aceste litere pot fi înlocuite cu K, V și KS. De exemplu, cuvântul ”taxi” devenea scris ”taksi”.

Totuși, cele trei litere omise din alfabetul latin, în Turcia, puteau fi folosite, prin excepție, atunci când făceau parte dintr-un cuvânt derivat din engleză sau alte limbi. Această situație s-a încheiat în octombrie 2013. De atunci, nu mai este interzisă folosirea lor în scriere.

Tara din Europa care a interzis litere din alfabet. Care a fost motivul
Turcia

S-au făcut transformări și la nivelul lexicului

De asemenea, în cadrul ”reformei lingvistice”, transformarea a fost una profundă. Dacă la finalul anilor ’20, peste 80% dintre cuvinte din limba turcă erau de origine arabă, persană sau franceză, la începutul anilor ’80, datele arătau diferit. Ponderea cuvintelor de această origine a scăzut sub 10 procente.

Treptat, lexicologii au înlocuit cuvintele arabe şi persane din dicţionare cu termeni arhaici, cuvinte din dialectele turceşti sau cuvinte noi create din tulpini şi rădăcini vechi. Societatea Limbii Turce, fondată în anul 1932, a supravegheat întreaga operațiune laborioasă. Cetățenii au fost invitați să facă propuneri, iar mulți dintre ei au acceptat.

Ce efecte a avut reforma lingvistică asupra populației

Această reformă lingvistică ce a fost făcută în Turcia a avut efecte benefice asupra populației țării. Alfabetul latin a făcut mai ușoară dobândirea rapidă a cunoştinţelor. În plus, au fost incluși termeni ştiinţifici şi tehnologici, iar tipografiile au scăpat de coșmarul celor 500 de caractere.

De altfel, Mustafa Kemal Ataturk a gândit că alfabetul latin ar face limba turcă mai ușoară pentru lumea occidentală, ceea ce ar ajuta țara să avanseze. Rata alfabetizării a crescut și s-a diminuat decalajul lingvistic dintre clase, o moştenire a societăţii otomane. În plus, limbajul de masă uniform a căpătat, în timp, o literatură proprie. Mulți prozatori și poeți au creat opere apreciate, în special după anul 1950.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI