Vești proaste pentru sute de români! De mai bine de doi ani, salariații care lucrează în domeniul construcțiilor nu au mai platit contribuţia de 3,75% la Pilonul II de pensii. Deși acum beneficiază de salarii mari, pensiile vor fi destul de mici.
Salariaţii din sectorul construcţiilor nu sunt obligați să contribuie cu 3,75% din venitul brut lunar la pensia privată Pilon II, conform Ziarul Financiar. Asta înseamnă că la bătrânețe se vor baza doar pe pensia publică.
„Pentru angajaţii din domeniul construcţiilor, contribuţia de asigurări sociale a fost redusă prin OUG 114, ceea ce a influenţat şi procentul din veniturile brute direcţionat către pensia lor privată obligatorie. Ca urmare, ei şi-au păstrat sumele economisite până la momentul ordonanţei, dar în conturile lor individuale Pilon II nu s-au mai virat ulterior contribuţii noi care să se acumuleze pentru bătrâneţe“, a explicat Andreea Pipernea, CEO al NN Pensii, cel mai mare administrator de pensii private Pilon II din România.
În prezent, în sectorul construcţiilor lucrează aproximativ 430.000 de angajaţi, adică 9% din forţa de muncă din România.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Este ca o muncă la negru reglementată de stat. Oamenii se vor trezi la pensie şi vor constata abia atunci că valoarea pensiei lor e mai mică decât a vecinului lor, deşi au avut un salariu mai mare“, a spus Costel Gîlcă, avocat specializat în dreptul muncii.
De exemplu, un angajat din construcții cu un salariu brut de 3.000 de lei pe lună ar trebui să plătească 638 de lei pe lună, ceea ce reprezintă contribuţia la pensie.
Astfel, un proiect de lege al Ministerului Muncii transpune reglementări ale UE privind pensiile personale paneuropene, entitatea desemnată să stabilească cadrul legal fiind Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
”Autoritatea de Supraveghere Financiară va putea emite reglementări referitoare la toate aspectele privind înregistrarea, crearea, distribuţia, funcţionarea, supravegherea şi controlul produselor de pensii personale necesare bunei funcţionări a pieţei PEPP specificate în Regulamentul (UE) 2020/852”, se arată în proiectul de act normativ.
”- desemnarea A.S.F. ca autoritate naţională competentă care exercită atribuţii de înregistrare,
reglementare, supraveghere şi control asupra:
tuturor furnizorilor de PEPP pentru care România este stat membru de origine;
tuturor distribuitorilor de PEPP care desfăşoară activităţi de distribuţie de PEPP pe teritoriul
României; precum şi
depozitarilor activelor pentru PEPP;
auditorilor pentru PEPP– existenţa unui cadru unitar pentru autorizarea şi supravegherea produselor PEPP care au originea în
România;un punct unic de dialog pentru restul autorităţilor naţionale competente în domeniu;
protecţia corespunzătoare a intereselor participanţilor;
oferirea de claritate în delimitarea atribuţiilor şi responsabilităţilor în cazul tuturor produselor PEPP”, mai arată documentul.
