SPECIAL

Summit NATO istoric la Madrid. Cinci provocări cu care se confruntă alianța militară

Beatrice Dumitru 28.06.2022, 10:07
Summit NATO istoric la Madrid. Cinci provocări cu care se confruntă alianța militară

Summitul NATO de la Madrid vine într-un moment critic din istoria de 73 de ani a alianței. Invadarea Ucrainei de către Rusia a fost descrisă ca fiind cel mai mare șoc strategic pentru Occident de la atacurile din 11 septembrie 2001. NATO este singura alianță militară capabilă să apere Europa de alte agresiuni rusești, dar are o strategie?

Summitul de la Madrid

În urmă cu aproape trei ani, președintele Franței Emmanuel Macron a declarat NATO „în moarte cerebrală”. Cu toate acestea, din momentul în care tancurile rusești au trecut granița în Ucraina, răspunsul occidental a fost remarcabil prin unitate și viteza de reacție, iar noul scopul este consolidarea granițelor și furnizarea de arme.

Înaintea summitului de la Madrid, secretarul general al alianței Jens Stoltenberg a anunțat ceea ce el a numit „o schimbare fundamentală pentru descurajarea și apărarea alianței”, întărind apărarea la granițele sale de est și ridicând forța de răspuns rapid a NATO la peste 300.000 de militari.

Summit NATO istoric la Madrid. Cinci provocări cu care se confruntă alianța militară
Summitul NATO are loc la Madrid.

Cinci provocări pentru alianța militară

NATO se confruntă cu numeroase provocări, de la război hibrid la destabilizarea Balcanilor până la atacuri cibernetice, militarizarea spațiului și puterea militară în creștere a Chinei. Pentru prima dată, acest summit NATO va aborda „provocările pe care Beijingul le prezintă pentru securitatea, interesele și valorile noastre”, a spus Jens Stoltenberg. Iată câteva dintre cele mai presante probleme care, probabil, vor fi pe masa liderilor reuniți la Madrid, notează BBC.

Evitarea escaladării războiului din Ucraina

NATO se confruntă cu un act de echilibru. Cea mai puternică alianță militară din lume, care cuprinde 30 de state membre, trei dintre ele cu arme nucleare (SUA, Marea Britanie și Franța), nu vrea să intre în război cu Rusia, după ce Vladimir Putin a transmis în repetate rânduri Occidentului că are un arsenal nuclear mare și chiar și o ciocnire transfrontalieră la nivel scăzut ar putea escalada rapid.

[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]

Așadar, cea mai mare provocare din ultimele patru luni pentru NATO a fost și rămâne cum să ajute Ucraina să se apere împotriva acestei invazii neprovocate, fără ca alianța să fie atrasă în luptă.

Primele temeri occidentale de a nu supăra Moscova prin trimiterea de arme grele la Kiev au fost eliminate pe măsură ce au apărut detalii îngrozitoare despre presupusele crime de război și atrocități făcute de trupele ruse. Summitul de la Madrid va trebui să stabilească amploarea ajutorului militar pe care îl pot oferi țările NATO și pentru cât timp.

Menținerea unității pentru Ucraina

Dacă Rusia ar fi atacat doar Donbasul și nu ar fi invadat întreaga Ucraină din trei părți, atunci era posibil să nu fi existat unitate în răspunsul Occidentului. Șase runde de sancțiuni ale UE afectează grav economia Rusiei, iar Germania a anulat conducta de mai multe miliarde de euro Nord Stream 2, care ar fi adus gaz rusesc în nordul Germaniei.

Dar există divizări în alianța occidentală cu privire la cât de mult să pedepsească Rusia și cât de mult pot suporta economiile occidentale. Acestea vor ieși, probabil, la suprafață la Madrid. Germania a fost acuzată că a tergiversat livrările de arme promise, în timp ce Ungaria, condusă de un prim-ministru cu legături strânse cu președintele Putin, cumpără în continuare petrol rusesc. Pe de altă parte, acele națiuni care se simt cele mai amenințate de Moscova, și anume Polonia și statele baltice, cer mai multe întăriri NATO la granițele lor.

Securizarea țărilor baltice

Această regiune poate aprinde un conflict major între NATO și Rusia, după ce Moscova a amenințat cu „măsuri practice” după ce Lituania a blocat tranzitul unor mărfuri rusești aflate sub sancțiunile UE spre exclava baltică a Rusiei, Kaliningrad.

Premierul Estoniei Kaja Kallas a criticat NATO pentru că nu este pregătită pentru o invazie transfrontalieră a Rusiei. „Ne-ar putea șterge de pe hartă”, spunea el. Estonia, Letonia și Lituania au fost toate parte a Uniunii Sovietice, dar acum sunt națiuni independente și toate în NATO.

Există patru grupuri de luptă multinaționale staționate în aceste trei țări și în Polonia, dar sunt prea mici pentru a preveni o incursiune concertată a unei armate ruse și, de aceea, liderii baltici doresc cel puțin o diviziune a forțelor NATO staționate în fiecare țară ca un factor de descurajare serios. Acesta va fi probabil un subiect aprins dezbătut în Madrid.

Cererile de aderare pentru ale Finlandei și Suediei

Finlanda și Suedia au depus cererile pentru aderarea la NATO, dar Turcia, membră din 1952 a alianței, a blocat solicitările lor pe motiv că ambele state nordice adăpostesc separatiști kurzi pe care Ankara îi consideră teroriști.

Dar pentru că Finlanda și Suedia sunt foarte importante pentru NATO, se vor depune toate eforturile pentru a se găsi o cale pentru integrarea acestora și dacă vor deveni memebre Marea Baltică va deveni un „lac NATO”, mărginit de opt state membre. Pe de altă parte, NATO va trebui să decidă dacă intenționează vreodată să admită noi membri precum Georgia și Moldova, cu toate riscurile asociate de a provoca un Kremlin deja paranoic.

Creșterea urgentă a cheltuielilor pentru apărare

În prezent, membrii NATO sunt obligați să cheltuiască 2% din PIB-ul lor anual pentru apărare, dar nu toți o fac. Cifrele recente ale Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI) arată că, în timp ce SUA au cheltuit 3,5% pentru apărare, iar Marea Britanie a cheltuit 2,2%, Germania a cheltuit doar 1,3%, în timp ce Italia, Canada, Spania și Țările de Jos erau toate cu mult sub 2%. În schimb, Rusia a cheltuit 4,1% din PIB pentru apărare.

Dar războiul din Ucraina a determinat multe țări să-și schimbe viziunea. Astfel, la doar trei zile după începerea conflictului, Germania a anunțat că va aloca o sumă suplimentară de 100 de miliarde de euro pentru apărare și va crește cota peste 2%. Săptămâna aceasta, șeful NATO a anunțat că nouă din cele 30 de state membre au atins sau au depășit ținta de 2%, în timp ce 19 au planuri clare să o atingă până în 2024.

Șefii militari avertizează că în cazul în care NATO nu își întărește securitatea acum, costul unei agresiuni viitoare a Rusiei va fi infinit mai mare.

Urmăriți Impact.ro și pe
Beatrice Dumitru
Este redactor pe zona de Actualitate Impact.ro. Beatrice a absolvit Facultatea de Jurnalism și cursurile de prezentatori, redactori, reporteri și operatori tv în cadrul Academiei de Radio și...