Suedia va introduce o nouă legea pentru a-i face pe plac Turciei, după ce a respins aderarea țării la NATO. Despre ce este vorba

Suedia și Finlanda au solicitat aderarea la NATO după ce Rusia a invadat Ucraina, la sfârșitul lunii februarie, acțiune care a readus în prim plan preocupările de securitate în Europa. Dar înainte ca cele două state nordice să își depună cererile, președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a exprimat îndoielile cu privire la acest lucru.

Suedia schimbă legile

Războiul declanșat de Rusia în Ucraina a determinat Suedia și Finlanda să solicite intgrarea în NATO, după zeci de ani de neutralitate. Însă, cele două state nordice s-au lovit de opoziția Turciei, care nu susține aderarea acestora și a pus condiții pentru a aproba cererile lor. Ankara dorește schimbări în legile antiterorism din Suedia și Finlanda.

Astfel,  Suedia urmează să introducă o nouă lege împotriva terorismului în iulie, după ce Turcia a anunțat că nu va sprijini cererea Stockholmului de a adera la NATO, pe motiv că țara nordică ajută organizațiile teroriste. Actul include pedepse pentru diverse infracțiuni de terorism, inclusiv pentru acordarea de sprijin organizațiilor teroriste. Ministrul suedez de Externe Ann Linde a declarat în Parlament că o lege „mai dură” privind infracțiunile teroriste va intra în vigoare la 1 iulie.

Recep Erdogan ar putea bloca aderarea Suediei și Finlandei la NATO.

„La finalul zilei, cred că aceasta este o chestiune de voință politică, din ambele părți, de a aborda problema. Deci, dacă există voință politică de ambele părți, cred că această nouă lege a terorismului și alți pași similari ar trebui să rezolve problema”, a spus Ozgur Unluhisarcikli, directorul biroului de la Ankara pentru German Marshall Fund, pentru The Media Line și preluat de The Jerusalem Post.

Argumentele Turciei

Turcia și-a argumentat poziția prin faptul că Suedia sprijină pentru militanții kurzi și persoanele conectate la o mișcare despre care Ankara crede că s-a aflat în spatele unei tentative eșuate de lovitură de stat din 2016. Ankara a luptat cu o insurgență de zeci de ani din partea Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), o organizație politică militantă și o mișcare de gherilă armată, pe care Turcia, Statele Unite și Uniunea Europeană au recunoscut-o drept organizație teroristă.

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Impact.ro

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum s-a împrietenit cu medicul Ana Aslan

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat că dorește să vadă problema rezolvată cât mai curând posibil și că alianța lucrează cu Ankara pentru a rezolva preocupările acesteia.

„Acestea sunt preocupări legitime. Este vorba despre terorism și despre exporturile de arme”, a afirmat șeful NATO.

De asemenea, Ankara a criticat Suedia pentru embargoul impus țării asupra armelor, dar ministrul suedez de Externe a precizat că poziția Suediei cu privire la vânzările de arme se poate schimba dacă va deveni membră a NATO.

„Suedia va contribui la securitatea întregului NATO, inclusiv a Turciei, în spiritul solidarității. Ambiția noastră este să facem progrese constructive cu privire la problemele ridicate de Turcia”, a spus Linde.

Ministrul turc de Externe Mevlut Cavusoglu a declarat luna trecută că Ankara dorește schimbări în legile antiterorism din Suedia și Finlanda și le-a transmis o scrisoare în care și-a prezentat cererile.