Invadarea Ucrainei de către Rusia a declanșat o regândire a politicii de securitate în Suedia și Finlanda. Președintele finlandez Sauli Niinisto este așteptat săptămâna aceasta să-și anunțe sprijinul pentru integrarea țării sale în NATO, iar Suedia este aproape să renunțe la statutul de neutralitate și să adere la Alianța Nord-Atlantică.
Suedia are deja acorduri de apărare cu vecinii săi nordici și urmează ca social-democrații, care se află la guvernare, să decidă pe 15 mai dacă susțin aderarea la alianța celor 30 de națiuni, după zeci de ani în care s-au opus.
Capacitățile de apărare ale regiunii nordice ar fi consolidate dacă Suedia și Finlanda s-ar alătura NATO, permițând planificarea comună a apărării în cadrul alianței, a declarat ministrul suedez al Apărării, potrivit Reuters. Danemarca, Norvegia și Islanda sunt deja membre NATO.
„Dacă Suedia și Finlanda se alătură NATO va avea efectul că ne folosim punctele forte și avantajele celorlalți și ne completăm pe deplin și, de asemenea, realizăm planificarea operațională. Efectul va fi că vom deveni mai puternici împreună. Acesta este ceva care se poate întâmpla dacă alegem să ne alăturăm NATO”, a declarat ministrul Apărării, Hultqvist.
Peter Hultqvist, un sceptic de multă vreme față de aderarea suedeză la NATO, a refuzat să spună în interviu care este poziția sa actuală.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]De partea cealaltă, comisia de apărare a Parlamentului finlandez a susținut că integrarea în NATO este cea mai bună opțiune pentru Helsinki pentru a avea garantată securitatea națională, înainte de decizia oficială cu privire la aderare.
Aderarea Finlandei la NATO ar crește semnificativ factorul de descurajare pentru a deveni o țintă a agresiunii Rusiei, a concluzionat comisia într-un comunicat. Finlanda, care împarte o graniță de 1.300 km u Rusia și un trecut dificil, își reconsideră statutul de neutralitate, deși până acum a refuzat să se întegreze în NATO pentru a menține relații de prietenie cu vecinul său estic.
