Succesiunea după decesul unui părinte, cine poate primi averea unei persoane și în ce cote. Succesiunea, cunoscută mai degrabă după denumirea de moștenire, este o formalitate specifică în cazurile de deces, care presupune împărțirea bunurilor unei persoane care a încetat din viață între toți moștenitorii acesteia. Procedura nu este deloc simplă, iar lista cu acte necesare pentru succesiune este una destul de stufoasă. Află în rândurile ce urmează cum se stabilește dreptul la moștenire, de câte tipuri este și care sunt taxele.
Succesiune sau moștenirea este reglementată de Codul Civil și reprezintă modalitatea prin care familia poate beneficia legal de bunurile rămase în urma decesului unui membru al ei. Moștenirea este de două tipuri: legală și testamentară – moștenirea lăsată prin intermediul unui testament, care a fost întocmit în prealabil de persoana care a încetat din viață.
În cel de-al doilea caz, modul în care sunt împărțite bunurile către unul sau mai mulți moștenitori (succesori) este reglementat de testament. Spre deosebire de moștenirea testamentară, moștenirea legală are loc atunci când persoana care a încetat din viață nu a lasat scris un testament, ori în cazul în care acesta nu este lagal.
Altfel spus, în lipsa unui testament care să prevadă altceva, moștenirea legală reprezintă calea prin care sunt împărțite bunurile materiale, conturile și lichiditățile succesorilor, în funcție de gradul de rudenie, fiecare dintre ei primind cota care i se cuvine.
Dacă vorbim despre moștenirea testamentară, moștenitorii sunt, evident, cei specificați în testament. Dacă se merge pe calea succesiunii legale, legea din Dreptul Civil prevede că moștenitorii legali sunt, în ordine:
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]În situațiile în care există rude din clasa I, iar ele nu renunță la drepturile lor, rudele aparținând celorlalte clase nu au dreptul la moștenire legală. Un alt aspect ce merită e precizat este faptul că averea unei persoane decedate se împarte egal între rudele din aceeași clasă, cu același grad de rudenie. De asemenea, fiecare clasă de succesori trebuie să împartă moștenirea cu soțul supraviețuitor, după caz și în anumite condiții.
Poate că nu știai, însă există și persoane considerate nedemne pentru a fi parte la moștenire în mod legal și, deci, vor fi eliminate de la succesiune. Vorbim despre persoanele care au comis o faptă gravă sau au fost condamnate penal pentru fapte săvârșite împotriva persoanei care lasă moștenirea sau a unuia dintre succesorii care fac parte dintr-o clasă de moștenitori superioară. Aici se încadrează crima, falsificarea sau distrugerea testamentului.
După cum menționam mai sus, moștenirea – care asigură transmiterea bunurilor unei persoane decedate către una sau mai multe persoane în viață, se împarte în funcție de clasa de moștenitori, de la clasa I spre clasa a IV-a. Astfel, moștenitorii din ultima clasa nu au dreptul la moștenire decât dacă nu există succesori înaintea lor sau dacă aceștia nu sunt interesați de moștenire.
Dacă ceilalți succesori refuză drepturile, averea îi revine soțului moștenitor. În caz contrar, soțul supraviețuitor poate merge la notar împreună cu celelalte clase de moștenitori, revenindu-i o parte mai mică sau mai mare din moștenire. Cota pe care o poate primi acesta se stabilește astfel:
Un alt aspect important este cel al concubinilor, care nu au drept de moștenire, potrivit legislației în vigoare. Concubinii au însă posibilitatea de a lăsa moștenire partenerului prin testament.
Iată lista documentelor necesare pentru dezbaterea moştenirii la notariat, în vederea eliberării certificatului de moștenitor:
Pe lângă lista cu acte necesare pentru succesiune, moștenitorii trebuie să ia în calcul și taxele care se plătesc în cazul unei succesiuni. În cazul în care moștenirea este dezbătută în fața notarului, taxa pentru succesiune constă în onorariul notarului. Acesta se calculează în funcție de valoarea totală a bunurilor succesorale, fie mobile și/sau imobile, și se împarte între moștenitori. Dacă există un singur moștenitor, taxa de succesiunea va fi achitată, bineînțeles, de către acesta.
În cazul bunurilor imobile, valoarea acestora este stabilită în Grila Notarilor, succesorii având siguranța că ele sunt evaluate în mod corect. Pentru bunuri succesorale în valoare de 100.000 de euro, de pildă, taxa succesorală este de circa 2.800 de lei. Dacă moștenitorul face acte de succesiune pentru un imobil și solicită să fie trecut în cartea funciară, costul crește cu încă 700-800 de lei.
Dacă succesiunea se dezbate în fața instanței judecătorești, taxele sunt calculate în funcție de durata procesului, numărul de moștenitori, complexitatea cazului și alte proceduri juridice necesare. Pe lângă taxele percepute de notar sau instanță, se poate percepe și impozit către stat, care este de 1% din valoarea totală a bunurilor succesorale. Dacă succesiunea este dezbătută în cel mult doi ani de la deces, moștenitorii sunt scutiți de impozit, potrivit legii.
