Statele UE nu se înțeleg în privința noilor sancțiuni împotriva Rusiei. Interzicerea vizelor de călătorie divizează UE

Cea mai recentă propunere venită din partea flancului estic al UE – care și-a implorat de mult timp vecinii să adopte o abordare mai dură față de Moscova – este de a interzice turiștilor ruși să intre în UE, o încercare de a împiedica clasa mai bogată a țării să intre în destinațiile sale obișnuite de vacanță.

Dar, în timp ce miniștrii europeni ai apărării și de externe se reunesc săptămâna aceasta la Praga pentru discuții informale, dând astfel startul sezonului politic de toamnă al blocului, oficialii recunosc că există un apetit scăzut chiar și pentru această inițiativă relativ ieftină și cu risc scăzut.

În schimb, se așteaptă ca miniștrii să ajungă pur și simplu la un acord politic, în principiu, pentru a încetini procesul de obținere a vizelor rusești și a-l face mai scump. Înaintea reuniunii, Germania și Franța au încercat să dea tonul, distribuind un memoriu în capitalele UE care susținea că o interdicție a vizelor nu ar face decât să înstrăineze poporul rus și expunând fisurile dintre unii lideri occidentali și un grup de guverne, în principal din est.

„În timp ce limităm contactele cu reprezentanții și autoritățile regimului la domenii de interes vital pentru UE, trebuie să luptăm strategic pentru „inimile și mințile” populației rusești – cel puțin segmentele care nu sunt încă complet înstrăinate de „Occident””, au scris Parisul și Berlinul în memoriul consultat de Politico.

Argumentul i-a exasperat pe cei care militează pentru o interdicție de mare amploare.

Premierul estonian Kaja Kallas a insistat într-un interviu că restricțiile extinse privind vizele turistice sunt „ceva care afectează Rusia”, dar „nu afectează partea europeană”. Măsura, a susținut ea, este „ceva de care Rusia se teme”, deoarece are impact asupra elitei.

„Chiar și în autocrații, cetățenii sunt în continuare responsabili pentru faptele țării lor”, a adăugat premierul. „Pur și simplu nu putem verifica toate antecedentele celor care vin.”

Dezbaterea a subliniat marja de manevră limitată a blocului, în condițiile în care guvernele sunt îngrijorate de creșterea inflației și a costurilor energetice. Și prefigurează o posibilă schimbare de dinamică între capitalele UE în lunile următoare.

„Cea mai dură linie posibilă”

Contururile exacte ale dezbaterii din această săptămână privind limitarea vizelor sunt încă în curs de formare.

Miniștrii din țările care susțin o interdicție extinsă a vizelor turistice urmează să se întâlnească înainte de reuniunea celor 27 de miniștri de la Praga, potrivit mai multor persoane familiarizate cu acest plan. Doi diplomați ai UE au declarat că nu sunt siguri cât de agresivă ar putea fi poziția acestei coaliții pe parcursul săptămânii.

„Personal, consider profund provocator faptul că turiștii ruși își pot petrece vacanța în Europa, în timp ce orașele ucrainene sunt bombardate și distruse, iar în Ucraina se comit crime de război în timp ce vorbim”, a declarat ministrul danez de externe Jeppe Kofod într-un interviu, susținând că UE trebuie să adopte „cea mai dură linie posibilă” în privința vizelor.

Dar Germania și Franța, două dintre cele mai puternice țări ale UE, au ripostat puternic la această abordare înainte de reuniune.

Cele două guverne au declarat că „doresc să mențină un cadru legal care să permită în special studenților, artiștilor, cercetătorilor, profesioniștilor – indiferent dacă sunt sau nu expuși riscului de a fi urmăriți penal din motive politice – să călătorească în UE.”

Berlinul și Parisul au avertizat, de asemenea, „împotriva restricțiilor de mare amploare asupra politicii noastre în materie de vize, pentru a preveni alimentarea narațiunii rusești și declanșarea unor efecte neintenționate de raliere la steag și/sau înstrăinarea generațiilor viitoare.”

Cu toate acestea, capitalele au subliniat că UE trebuie „să mențină și să extindă sancțiunile noastre împotriva elitelor politice, militare și economice rusești” și au numit sprijinul financiar și militar pentru Ucraina „un element central” al politicii de război a UE.

Se așteaptă ca rezultatul să fie un acord de suspendare a acordului de facilitare a vizelor încheiat între UE și Moscova, care a facilitat ani de zile cererile de viză rusești pentru UE. Acordul ar constitui doar un „acord politic”, întrucât reuniunea din această săptămână este doar o adunare informală.

Ministrul finlandez de externe Pekka Haavisto, a cărui țară a înregistrat o creștere bruscă a numărului de cereri de viză și de sosiri din Rusia și care pledează în prezent pentru o reducere semnificativă – dar nu o interzicere totală – a vizelor, a declarat că se așteaptă ca oficialii să fie nevoiți în cele din urmă să revină la discuție în lunile următoare.

„Următoarea mea presupunere”, a declarat ministrul finlandez într-un interviu, „este că vom reveni la aceste probleme legate de vize, deoarece în timpul toamnei, desigur, va fi dificil să identificăm noi posibile sancțiuni împotriva Rusiei.”

Într-adevăr, după valuri succesive de sancțiuni, oficialii au rămas în mare parte fără idei cu privire la măsurile pe care să le impună pentru a afecta interesele Kremlinului fără a le afecta și pe cele ale Europei.

Ministrul ceh de externe Jan Lipavský, a cărui țară deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE, a recunoscut săptămâna trecută că nu există în acest moment nicio sancțiune majoră nouă în pregătire.

„În ceea ce privește sancțiunile, cred că am trecut acum la o fază în care trebuie să avem răbdare”, a declarat el reporterilor. Și, deși a menționat că ar putea fi adoptate unele măsuri noi, ministrul a spus că „lucruri mari s-au întâmplat deja”.

Europa și „oboseala” față de război

În timp ce dezbat la Praga, miniștrii din întregul bloc se vor confrunta cu temerile legate de oboseala războiului – și ce înseamnă aceasta pentru strategia blocului în Ucraina – chiar dacă armata ucraineană afirmă că lansează acum o contraofensivă critică.

Și, pe măsură ce guvernele europene – și cetățenii – sunt din ce în ce mai îngrijorați de situația economică de acasă, oficialii din unele capitale ale UE ar putea avea mai puțin imbold pentru a face gesturi mărețe în materie de politică externă.

Dar unii oficiali au respins ideea că Europa devine mai puțin angajată în impunerea de sancțiuni Rusiei.

„Am demonstrat în mod clar tot timpul că am fost uniți și determinați în această problemă. Continuăm să lucrăm pentru a umple lacunele acolo unde acestea există și pentru a asigura implementarea completă a sancțiunilor care au fost adoptate”, a spus un diplomat vest-european. „Ceea ce am pus sub sancțiuni este deja considerabil. Acest lucru nu ar trebui să fie subminat în niciun fel”.

Cu toate acestea, în unele capitale există sentimentul că alegătorii sunt din ce în ce mai agitați din cauza economiei.

„Nu există oboseală de război în rândul factorilor de decizie politică”, a declarat Haavisto din Finlanda, „dar cu siguranță există o discuție ceva mai nervoasă în rândul cetățenilor”.