Spitalele sunt neîncăpătoare, tratamentele sunt date cu porția. Manager de spital: o asistentă poate sta doar 6 minute la patul unui bolnav SPECIAL

În plină criză sanitară, România pare total nepregătită pentru valul patru al pandemiei, de altfel și cel mai agresiv și dificil de până acum. Ne lipsesc multe, spun medicii care îi tratează direct pe cei infectați cu noul coronavirus, iar infrastructura veche și lipsa medicilor sunt cele mai mari probleme în lupta cu COVID-19.

Numărul infectărilor din ultimele zile este uriaș, iar țara noastră bate record după record în această perioadă, fiind pe primul loc în lume la mortalitatea dată de COVID-19 raportată la numărul de locuitori. Nici la capitolul vaccinare nu stăm mai bine, fiind în acest moment pe ultimul loc în topul țărilor din Uniunea Europeană. Deși în fiecare zi vedem că se vaccinează zeci de mii de oameni, în realitatea sunt cei care merg să își facă cea de-a treia doză, adică tot românii care cred în imunizare și s-au vaccinat deja.

Criza de la ATI și lipsa vaccinării

Țara noastă trece printr-o uriașă criză în ceea ce privește locurile de la Terapie Intensivă. În realitate, niciun stat din lume nu poate fi pregătit pentru o criză sanitară de o asemenea amploarea. Pentru că locurile din ATI au devenit extrem de greu de găsit, Ungaria ne-a dat o mână de ajutor și ne-a pus la dispoziție 50 de paturi pentru românii aflați în stare critică care au nevoie urgent de ajutor. Ce ne mai lipsește în această criză uriașă ne-a explicat Radu Țincu, medic specialist ATI la Spitalul Floreasca din Capitală.

România are un deficit de infrastructură medicală, în special pe terapie intensivă, iar dincolo de acest deficit vorbim despre o criză sanitară care a depășit capacitatea multor țări. Oricât de multă infrastructură am avea, numărul mare de pacienți depășește capacitatea. Avem deficit de personal medical, deficit de paturi de ATI. N-ai cum să ai un număr de paturi direct proporțional cu numărul de bolnavi. Avem nevoie de măsuri care să scadă incidența de transmitere și să scadă și ritmul, trebuie să refacem schema personalului medical, a explicat, pentru Impact.ro, Radu Țincu.

În ceea ce privește lipsa personalului medical, probleme sunt la toate spitalele din țară care tratează români infectați. Și la Institutul Marius Nasta din Capitală situația este una critică.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Împărțiți la patru numărul personalului care se afla în zona roșie permanent în 24 de ore, cu șase ore petrecute în echipament, rezultă un colectiv alcătuit din: 1 medic, 3 asistente, 2 infirmiere, 3 voluntari. Timpul mediu pe care o infirmieră sau asistentă îl poate aloca pacientului internat la pat este de 6 minute, aici vă rog să rețineți că vorbim de pacienți gravi imobilizați la pat. În valul trei, o asistentă avea 12 minute/ pacient, pentru că erau pacienți mai puțini. Medicul își împarte timpul între pacienți din secție și cei veniți la evaluare, explică medicul Beatrice Mahler, managerul Institutului Nasta.

Oficialii din Republica Moldova ne-au trimis în sprijin 22 de medici și zece paramedici care lucrează în schimburi la spitalul Lețcani. Stăm prost și la capitolul paturi dotate cu oxigen și concentratoare și în acest context, reprezentanții ministerelor din Danemarca au trimis către noi 15 ventilatoare mobile și 8 concentratoare cu oxigen care să-i ajute pe medicii noștri în lupta cu COVID-19.

Nu ai cum să pui oxigen la fiecare pat, infrastructura de livrare a gazelor medicale nu include o extindere a capacității, orice extensie a paturilor cu oxigen crește riscul să cedeze instalația, să vedem incendii pentru că, din nou, spunem faptul că anumite spitale cu spații limitate și-au crescut capacitatea și când oxigenul depășește o anumită valoare există riscul să se aprindă. Teoretic, ar trebui să existe sisteme care să indice concentrații mari de oxigen și atunci să se deschide geamurile, a mai spus Țincu.

Cel mai eficient tratament, dat cu porția

România a primit 5.200 de flacoane de anticorpi monoclonali din Italia, prin intermediul mecanismului de protecție civilă al Uniunii. Aceștia au fost distribuiți în spitalele din toată țara, însă în realitate sunt foarte puține doze, dacă ținem de cont de faptul că aceștia se administrează pentru cei infectați și care se află în primele zile de boală.

Anticorpii monoclonali se dau în primele 72 de ore de la diagnostic, blochează practic multiplicarea virusului în organism, degeaba se mai dau dacă ajungi la furtuna de citochine, a spus, pentru Impact.ro, medicul Carmen Dorobăț. Nici antivirale recomandat în lupta cu COVID-1 nu aveam suficiente în acest moment, iar unele cadre medicale spun că o variantă ar fi ca aceste antivirale să poată fi eliberate cu prescripție medicală din farmacii pentru toată populația care are nevoie.