Spioana româncă de top cu un aport deosebit în ultima conflagrație mondială. Făcea parte din „Armata Secretă a lui Churchill”

Maria Vera Rosenberg s-a născut la Galați, în mijlocul lui iunie 1908, într-o familie de evrei stabilită în România. Tatăl său, Max, era un bancher originar din Germania care făcuse o consistentă avere. Îl consilia pe Carol al II-lea în aspecte financiare. Avea să preia numele anglicizat Atkins după cel de fată al mamei sale, o refugiată din Rusia în urma pogromurilor din această țară.

Recrutarea într-un grup secret

După absolvirea Facultății de Litere din Paris, Vera dobândise calitatea de bună cunoscătoare a limbilor străine. Putea să vorbească fluent engleza, franceza, germana și româna. Într-un București cosmopolit, a intrat în contact cu diverși diplomați, care, ulterior, au susținut-o în obținerea cetățeniei engleze. Inclusiv cu un ambasador german antinazist, cel ce avea să o lanseze în cariera de spionaj.

Ea a lucrat o perioadă ca traducător la o companie petrolieră, până în 1937, an în care a emigrat în Marea Britanie, deoarece climatul politic de la sfârșitul anilor 1930 din România devenise unul naționalist și antisemit. Așadar, primejdios pentru ea.

Părerile și atitudinea sa pro-britanice au condus la recrutarea Verei, în 1940, de către SOE (Special Operations Executive), o organizație engleză din al Doilea Război Mondial, al cărei scop era să desfășoare acțiuni de spionaj, recunoaștere și sabotaj în Europa, împotriva Axei. Foarte puțini oameni știau de existența grupului, supranumit „The Baker Street Iregulars”, după locația sediului din Londra sau „Armata Secretă a lui Churchill”.

Ca ofițer britanic de informații, inițial, a fost trimisă să lucreze în Țările de Jos, însă când acestea au fost invadate de armata nazistă s-a întors în Anglia, cu ajutorul Rezistenței. Apoi, Atkins a fost numită adjunct al șefului de informații pentru divizia franceză, colonelul Maurice Buckmaster.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum s-a împrietenit cu medicul Ana Aslan

Lucra 18 ore zilnic, iar munca ei includea perfecționarea abilităților recruților, alocarea de îmbrăcăminte și accesoriile adecvate. Nou-veniții proveneau din toate clasele sociale. De la șoferi de taxi, bucătari, frizeri, până la bancheri, poeți, dramaturgi.

Vera își chema “absolvenții” la un ceai

Majoritatea erau oameni cu dublă cetățenie, engleză și franceză. La sfârșitul perioadei de antrenamente și instruire, Vera își chema “absolvenții” la un ceai. Acolo le încredința misiunile și actele de identitate. Fiecare agent era însoțit personal de către Atkins la un aerodrom secret. Mulți dintre ei îl părăseau pentru totdeauna. Aproximativ un sfert dintre cei 400 formați de ea. De altfel, șefa lor declara:

„Oamenii obișnuiți își dezvăluie neașteptat punctele lor forte. Aceștia nu aveau nicio îndoială cu privire la importanța înfrângerii nazismului. Și-au asumat riscuri, simțind că este de datoria lor. Întotdeauna au făcut voluntar un sacrificiu”.

Decriptarea unor coduri considerate imposibile până atunci

Pe lângă rolurile specifice acțiunilor secrete în Franța, Vera Atkins a reușit să descifreze mesaje germane codificate, lucru pe care nimeni nu îl făcuse până atunci. A făcut parte din echipa ce a ajutat la evacuarea din Polonia a versiunii armatei germane a Mașinii Enigma (Wehrmacht Enigma) de criptare/decriptare a informațiilor secrete.

La începutul anilor 50, autorul de romane Ian Fleming a început să publice seria sa James Bond, care prezenta un personaj numit “M” și secretara lui , domnișoara Moneypenny, șefa superagentului coroanei britanice, renumitul 007. Se crede că ambii eroi au fost puternic inspirați de Atkins și de șeful ei, Maurice Buckmaster.

Fleming a fost atât jurnalist, cât și ofițer de informații navale britanice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. A intrat în contact cu o serie de oameni implicați în spionaj, ce au apărut în cele din urmă în ficțiunea sa, inclusiv pe Atkins pe care o cunoștea bine.

Pierderea agenților a bântuit-o pe Vera Atkins ani de zile

Spioana de origine română a lucrat cu SOE până la sfârșitul războiului. În pofida faptului că Winston Churchill a susținut puternic organizația, atunci când a fost înlocuit din funcția de prim-ministru, în 1945, aceasta a fost desființată. Pierderea atâtor agenți în timpul războiului a bântuit-o pe Vera Atkins ani de zile.

„Nu puteam să le abandonez memoria”, avea să declare mai târziu.

Până la desființarea organizației, 118 dintre agenții ei erau dispăruți. Urmărită de remușcări, Atkins a asigurat familiile celor pieriți că toți agenții vor primi recunoașterea oficială din partea guvernului britanic, iar ea a reușit să afle ce s-a întâmplat cu toți, cu excepția unuia dintre ei.

Altfel de investigații

Ea a urmărit metodic multe piste și rapoarte ale martorilor oculari în speranța că va recupera recruții căzuți în misiuni. În acest sens, a investigat lagărele de concentrare, a intervievat supraviețuitorii și criminalii de război și a participat la ședințele tribunalelor constituite pentru crime de război. Atkins s-a asigurat că au fost aduși în fața justiției toți oficialii naziști care i-au ucis agenții.

Se pare că Fleming a admirat-o mult pe Vera, pentru caracterul ei puternic și adorația față de agenții săi. Acestea au fost două caracteristici oferite domnișoarei Moneypenny. A condus admirabil o armată de agenți profesioniști și a inspirat o mulțime de fani din întreaga lume.

Formarea inițială a avut loc într-o casă de țară din secolul al XVI-lea, unde nu aveau contact cu lumea exterioară. Urma un curs de comando în Scoția, unde au învățat tot ce era necesar despre arme și explozibili. Apoi, a fost un curs de supraviețuire în Hampshire, urmat de antrenamente cu lansări de parașute lângă Manchester. Li s-au dat exerciții despre cum ar putea să fie interogați și să-și păstreze spusele de acoperire, repetându-și identitățile și mediile personale false.

Cum a fost recompensată fosta spioană

Tot Vera Atkins a fost cea care și-a informat agenții în detaliu despre cum să trăiască în Franța ocupată, orele de circulație, legile și regulamentele țării. Li s-a livrat îmbrăcăminte adecvată, amintiri franceze, taloane de bilet, scrisori și suveniruri pentru a le pune în buzunare. În cele din urmă, au fost lăsați în Franța, pentru a fi întâlniți de comitetele de primire. În fiecare seară, își primeau comenzile în mesaje personale codificate difuzate după știrile de la BBC French Service.

După terminarea războiului, pentru meritele ei, fosta spioană a fost recompensată cu distincțiile de Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare (1987) și Comandor al Ordinului Imperiului Britanic (1997). Nu a fost căsătorită niciodată și nu a avut copii. Pe 24 iunie 2000 a murit la venerabila vârstă de 92 de ani, la Hastings, Regatul Unit.