Ca în multe alte domenii, sportul a consacrat celebrități de renume universal. Oameni ce au devenit stele ale arenelor grație unor calități ieșite din obișnuit. Adeseori cu copilării amputate, dar care au avut, pe lângă alte trăsături, două atuuri ce nu constituie apanajul oricui: talentul și munca. Dacă primul este nativ, celălalt înseamnă îndârjire, renunțare la multe “delicii” ale existenței, puterea de a fi continuu într-o luptă cu limitele fizicii, cu cele biologice, mentale etc. Viața sportivă e scurtă, însă comprimă în ea bucuria victoriei, tristețea eșecului, statutul de vedetă mondială, neuitarea. Poate de aceea, o succintă trecere în revistă a celor mai reprezentative figuri din această ramură a performanței umane nu poate fi decât binefăcătoare. Cel puțin ca exemple și exercițiu de memorie. Prezenta enumerare nu își arogă titlul unui clasament.
Pe numele său adevărat Edson Arantes do Nascimento, atacantul brazilian a fost considerat cel mai mare fotbalist din toate timpurile, iar în 1999 desemnat Jucătorul Secolului din Lume de către Federația Internațională de Istoriere și Statistică a Fotbalului. Pentru că întotdeauna și oriunde există contestatari, unii l-au preferat pe Cruyff, Maradona, Cristiano Ronaldo sau Leo Messi în această postură.
Cum e firesc, părerile nu pot coincide și există suficiente argumente în sprijinul acestei afirmații. Însă, nu pot fi trecute cu vederea “bornele” succesului atinse de celebrul decar sud-american în cariera sa: trei Cupe Mondiale (1958, 1962 și 1970), 1283 de goluri (după propria estimare), două Cupe Intercontinentale, două Cupe Libertadores, 16 titluri naționale cucerite cu Santos și New York Cosmos. Ultimul în 1977 cu gruparea americană.
Elvețianul este fără doar și poate o legendă a tenisului mondial. Contemporan cu alți uriași ai “sportului alb” (Nole Djokovic și „El Toro” Rafa Nadal), Federer continuă să încânte prin evoluțiile sale de excepție. Un gentleman în adevăratul sens al cuvântului, ale cărui lovituri par inumane prin frumusețea lor. În vara acestui an, pe 8 august, și-a sărbătorit a 40-a aniversare. S-a situat pe primul loc în clasamentul jucătorilor profesioniști (ATP) vreme de 310 săptămâni, record neegalat. A intrat în top 10 pe 20 mai 2002. Este deținătorul a 20 de trofee de Grand Slam. Fed-Ex a debutat în 1998, raportul său victorii – înfrângeri, fiind 1202 – 262 (82%). Are o avere stimată la aproximativ 500 de milioane de dolari. Numeroși jucători și analiști îl consideră cel mai mare jucător de tenis din toate timpurile.
Atletul sovietic și-a înscris numele în panteonul de atletism. Mai precis, în proba de săritura cu prăjina. Multiplul campion a sfidat de multe ori în uluitoarea sa carieră gravitația, fie și pentru câteva secunde. A trecut peste cota psihologică a ștachetei ridicată la 6 m, în 1985, într-o competiție desfășurată la Paris. Avea numai 21 de ani.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Bubka a dominat această disciplină sportivă timp de un deceniu, câștigând titlul mondial de șase ori consecutiv. Are și o medalie olimpică de aur la JO din 1988. Și-a doborât propriul record de 35 de ori, ajungând până la înălțimea de 6,14m. S-a retras din sport în 2001.
Cassius Marcellus Clay Jr., Alias Muhammad Ali, a început să se antreneze în sportul ce avea să-l facă faimos în lume la vârsta de 12 ani. În 1960, la Jocurile Olimpice de la Roma, lumea l-a văzut urcând în ring pe Cassius Clay, un boxer de numai 18 ani din Kentucky, medaliat cu aur la categoria semigrea. Ulterior a urcat la “grea”, unde a devenit campion mondial. Ali a primit titlul de “Sportivul secolului” conferit de revista americană Sports Illustrated. La doar 22 de ani, în 1964, și-a adjudecat centura mondială la categoria supergrea, învingându-l pe celebrul Sonny Liston. A “recidivat” în anii 1974 și 1978.
Multe publicații de prestigiu ale vremii l-au descris ca fiind cea mai faimoasă ființă umană de pe planet. Ali este desemnat „Mesager al Păcii” de Organizația Națiunilor Unite. La 9 noiembrie 2005, a primit Medalia Prezidențială a Libertății, cel mai înalt premiu civil din Statele Unite.
A fost nimeni altul decât sprinterul jamaican care a făcut să strălucească Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro. Cu certitudine, cel mai mare sprinter din toate timpurile. Are în uluitoru-i palmares nouă medalii de aur (100 metri, 200 metri, ștafeta 4 x 100 metri) la trei olimpiade.
Lor li se adaugă 11 titluri de campionat mondial, trei recorduri mondiale inclusiv cel la 100 de metri (proba “regină”) cu 9 secunde 58 sutimi. Bolt a început frumosul parcurs în 2008 și l-a terminat-o după Jocurile Olimpice din Brazilia (august 2016). Usain este considerat vedeta vedetelor atletismului mondial, cu performanțe considerate de către mulți specialiști ca fiind imposibil de egalat în viitorul apropiat.
Marele campion la șah Robert James (Bobby) Fischer s-a născut în martie 1943, la Chicago (Illinois). Deși în “sportul minții” secolul XX a abundat în jucători de referință, dintre aceștia, cel mai valoros, chiar genial, s-a numit, fără îndoială, Bobby Fischer. Un „Mozart la șahului”, cum a fost supranumit. “Bobby Fischer este primul și singurul american din istorie care a ajuns campion mondial de șah”, menționează www.chess.com. Mulți faimoși cunoscători îl consideră, de asemenea, cel mai mare șahist din toate timpurile, dar și cel mai irascibil.
Bobby Fisher a fost fascinat de tabla cu 64 de pătrate încă de la vârsta de șase ani, atunci când a și învățat regulile elementare de joc de la sora lui. După ce familia lui s-a mutat în New York, a început să frecventeze clubul de șah din Brooklyn, unde a învățat la nivel înalt tainele jocului de la maeștrii care profesau acolo. La 12 ani ajunge campion de juniori al Statelor Unite. A participat la un Open în Canada și a susținut un simultan la Havana (Cuba). A fost campion la seniori al SUA de opt ori: 1957, 1958, 1959, 1960, 1962, 1963, 1965, 1966, se arată pe site-ul bobbyfischer.net
Născut în ianuarie 1969, în fosta Germanie Federală, Michael este considerat drept unul dintre cei mai mari piloți de Formula 1 din istorie, inclusiv de către sextuplul campion mondial, Lewis Hamilton. Schumacher deține recordul celor mai multe titluri mondiale câștigate (7) și cele mai multe tururi rapide (76).
În 2006, în urma unui sondaj efectuat de Federația Mondială de Automobilism, Michael Schumacher a fost votat de către fanii Formulei 1 drept cel mai popular pilot care a evoluat vreodată în acest sport.
De-a lungul carierei a încântat privirile spectatorilor și telespectatorilor cu evoluții de o formidabilă măiestrie.
Michael Jeffrey Jordan, celebrul jucător american de baschet profesionist, în 1999 a fost declarat de către ESPN cel mai mare jucător nord-american al secolului XX. Abilitatea de a sări la slam dunk-uri i-a adus supranumele de “Air Jordan”. Dublu campion olimpic (1984, 1992). Actualmente, Michael Jordan este un prosper om de afaceri și proprietar majoritar al clubului profesionist, Charlotte Hornets. Biografia sa de pe site-ul NBA menționează: „Michael Jordan este recunoscut ca cel mai mare jucător de baschet al tuturor timpurilor”.
“Zeița de la Montreal” sau“ Perfect Nadia ”, sunt doar două dintre superlativele cu care Nadia Comăneci a intrat în istoria sportului, după ce, în proba de la paralele inegale din cadrul Jocurilor Olimpice de la Montreal din 1976, a obținut prima notă de 10 din istoria întrecerilor olimpice de gimnastică.
Nadia a intrat în sportul ce avea să îi aducă gloria la vârsta de 5 ani, fiind selecționată de către antrenorul Marcel Duncan și legitimată la AS Flacăra Onești. Din anul 1971 a fost antrenată de cuplul Bela si Martha Karolyi, iar la 11 ani a câștigat primul său titlu de campioană națională absolută. Jumătate de an mai târziu concura la categoria maestre, unde a ocupat locul al treilea. În 1974 a venit primul său mare succes peste hotare, adjudecându-și primul loc la individual compus, în cadrul concursului “Cupa Prieteniei” de la Gera (Republica Democrată Germană).
A urmat o ascensiune rapidă care a culminat cu rezultatele obținute in 1976, la Jocurile Olimpice din Canada. O ediție a JO ce a intrat in istoria sportului drept „Olimpiada Nadia Comăneci”, după ce gimnasta noastră a primit șapte note de 10 (primele in istoria concursurilor oficiale de gimnastică). Record absolut.
