Solstițiu de vară 2021. De unde vine, de fapt, numele acestei zile

Stan Filon 21.06.2021, 10:32
Solstițiu de vară 2021. De unde vine, de fapt, numele acestei zile

Solstițiul de vară are loc în România la 21 iunie 2021, la ora 06:32. Este momentul în care începe vara astronomică și se consideră că 21 iunie este cea mai lungă zi din an. Dar de unde vine denumirea de solstițiu, mai exact, vedeți în rândurile de mai jos.

De unde vine denumirea de solstițiu de vară

Solstiţiul reprezintă cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mică, respectiv la cea mai mare înălţime faţă de Ecuator. După momentul solstiţiului de vară, durata zilei iluminate de Soare începe să scadă, iar cea a nopţii să crească, timp de şase luni, până la 21 decembrie, când asistăm la momentul solstiţiului de iarnă.

În emisfera sudică a Pământului, fenomenul se derulează în sens invers. Solstițiul de vară (respectiv de iarnă) nu se produce în fiecare an la aceeași dată și la aceeași oră. În anii bisecți solstițiul de vară se poate întâmpla să se producă la 20 iunie.

De unde vine denumirea de solstitiu de vara
De unde vine denumirea de solstitiu de vara

Ce se întâmplă la solstițiu

Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul propriei sale axe. Axa polilor Pământului nu este constant perpendiculară pe planul orbitei Pământului. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

La momentul solstițiului de vară, Soarele se va afla la 23° 27′ distanță unghiulară nord față de Ecuatorul ceresc, el descriind mișcarea diurnă pe un cerc paralel cu Ecuatorul, numit Tropicul racului. La solstițiul de vară, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°, explică www.astro-urseanu.ro.

Termenul Solstitiu deriva din cuvantul latin „sol” – soare si „sistere” – a sta drept, pentru ca pozitia relativa a soarelui pare sa ramana nechimbata in timpul Solstitiului ca si in zilele urmatoare. Mai exact denumirea este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mișcarii Soarelui în raport cu declinațiile acestuia.

Soarele aflându-se la culminație (pentru latitudinea medie a țării noastre) la 67° 52′ deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15 ore și 32 de minute, durata nopții fiind de numai 8 ore și 28 de minute.

Sânzienele, sărbătoarea solstițiului de vară

Tot legat de solstițiul de vară este strâns legată și sărbătoarea Sânzienelor, în românia. Aceasta este sărbătorită pe data de 24 iunie. Cunocută și ca Drăgaica, reprezintă solstițiul de vară în tradiția populară românească. Sânzienele îşi au originea într-un stravechi cult al soarelui, iar în unele zone, sărbătoarea se mai numeşte şi „Cap de vară”. În imaginaţia populară, Sânzienele sunt nişte fete frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii, cel mai adesea, dansând.

Ele sunt socotite zâne ale câmpului, dând puteri deosebite florilor şi buruienilor, astfel încât acestea, în preajma sărbătorii de pe 24 iunie, devin plante de leac. Nu întâmplător, după sărbătoarea Sânzienelor, toate plantele „dau îndărăt”, adică nu mai cresc deloc.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI