Simion nu poate fi niciodată Vadim!

După ultimele năzbătii ale turbulentului de peluză din galeria AUR, această comparație începe să prindă contur. Însă e fundamental greșită!

La o adică, dacă forțezi lucrurile, poți compara AUR cu România Mare. Sunt și chestiuni care le unesc, însă majoritatea le despart. AUR e o formațiune de tastatură, care a prins de mama focului la cei care suferă că nu primesc like-uri pe Facebook. România Mare era ceva mai mult. Deși sărea des gardul naționalismului, PRM aduna intelectiuali, scriitori, juriști, oameni care aveau habar de doctrine politice. Le puteai combate crezul, dar n-aveai nicio șansă să faci față unei polemici. Erau mulți intelectuali, riscai să fii băgat sub masă imediat.

Un primitiv și-un erudit

După ce ”auriștii” au bântuit nesupravegheați marți ba prin bătătura Parlamentului, ba prin fața clădirii Guvernului, mulți deontologi online aflați aproape de ieșirea din tură l-au comparat pe George Simion cu Vadim Tudor. Strigător la cer! O avea vagi puncte comune AUR cu PRM, dar Simion n-are nicio legătură cu Vadim. Primul e un zurbagiu de peluză, o căpetenie vizigotă adusă forțat în contemporaneitate, în timp ce al doilea a fost, cu toate excesele sale, un intelectual de talie, un om de cultură, un poet sclipitor și un polemist rdedutabil. Aflat la limita analfabetismului funcțional, George Simion n-are cum să întrunească niciuna dintre aceste calități. E o căpetenie de hoardă și-atât!

Răul cel mai mic

Printre altele, ni se spune (a făcut-o într-o proaspătă postare pe facebook dl. Octavian Jurma, altminteri un apreciat biostatistician) că varianta Simion ni se servește, ba chiar ni se bagă pe gât, pe post de challanger la viitoarele alegeri, când între Simion și altcineva (vreun pesedist, probabil, de ce nu chiar Ciolacu) va trebui iarăși să alegem ”răul cel mai mic”. Așa cum am fost îndemnați în anul 2000 să facem, la ”finala” dintre Iliescu și Vadim. Adică să votăm cu Iliescu.

Personal, în 2000, n-am ales răul cel mai mic. N-am votat nici cu Iliescu, nici cu Vadim. Total nepatriotic, complet iresponsabil cetățenește, n-am votat deloc. Asta deși cu un an mai devreme, în 1999, Vadim mă cucerise în plan intelectual, transformându-mă dintr-un contestatar al politicianului pe care-l întruchipa într-un admirator al omului de cultură cu același chip și cu același nume.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

O poveste din mijlocul Mediteranei

Ne aflam în Malta, cu echipa națională de fotbal, pentru un meci amical cu Germania. Seara, la șpriț, Vadim a invitat pentru a doua zi jurnaliștii la o croazieră, cu un vaporaș pe care-l închiriase, pe o altă insulă malteză, la Grota Sfântului Petru. M-am aflat printre puținii care au dat curs invitației, se pleca pe la șase dimineața, erau vreo opt ore de stat pe punte, în soarele torid din mijlocul Mediteranei. Însă a meritat fiecare secundă, fiecare leghe, fiecare milă marină. Vadim a ținut în acele ore fierbinți o lecție de cultură despre creștinism, despre Roma Antică, despre barbari, despre ceea ce el aflase din cărțile citite într-o viață întreagă. La debarcare, ne-a oferit volume de-ale sale cu autograf. Știa cine eram fiecare, se documentase. Peste alți câțiva ani, când l-am invitat la o emisiune, n-a stat pe gânduri. A venit, aducându-și aminte de episodul din Malta.

Așadar, iată de ce pe Simion și pe Vadim îi leagă doar grota. Vadim ne-a dus pe cheltuiala sa la Grota Sfântului Petru să învățăm istorie, George Simion ne bagă îndărăt în grota istoriei. Vrea să imite protestul american de anul trecut, invadarea Capitoliului, și în loc de coarne de bizon folosește capul de urs. Asta pentru că n-a găst cap de bou, probabil.