Premierul Japoniei, Sanae Takaichi, a declarat recent că doarme doar două ore pe noapte, o performanță care, în România, ar fi considerată nu semn de devotament, ci de nesimțire față de canapeaua din birou pe care se doarme ziua mai .ukt decât doarme doamna premier noaptea. Doamna spune că este „dedicată complet muncii” și că a renunțat la echilibrul între viața profesională și cea personală, un echilibru pe care la noi politicienii îl pierd doar când se dezechilibrează urcând pe scenă la alegeri.
Takaichi a recunoscut că ritmul acesta nu este sustenabil, dar consideră că e prețul „pentru a menține stabilitatea țării”. La noi, stabilitatea pare să se mențină tocmai pentru că mulți dorm liniștiți, indiferent cine guvernează. De altfel, dacă un politician român ar lucra cât premierul Japoniei, s-ar considera că face „abuz de zel” și ar fi urgent trimis la pensie. Specială, desigur.
În timp ce șefa guvernului nipon își calculează somnul în minute, mulți parlamentari români își calculează timpul de somn în mandate. Diferența culturală e clară: acolo se muncește până cazi de oboseală, aici se doarme până te prinde presa.