Fostul primar Sorin Oprescu rămâne și fără casele din București și Ciolpani, județul Ilfov, după ce judecătorii Curții de Apel București care l-au condamnat definitiv la 10 ani și 8 luni au dispus confiscarea acestora, pentru a putea fi recuperate daune și cheltuieli judiciare de aproape jumătate de milion de lei.
” În temeiul art.112/1, alin.1, alin.2 şi alin.3, Cod penal, ia măsura de siguranță a confiscării extinse a imobilului situat în municipiul București, Str. Herăstrău, nr. 42, Sectorul I, cumpărat de inculpatul Oprescu Sorin-Mircea prin interpusul persoană interesată Nica Adriana-Elena. (…)
menţine măsura sechestrului asigurător asupra imobilului situat pe Str. Covrigarului, nr.1, sat Ciolpani, comuna Ciolpani, judeţul Ilfov, compus din casă, în suprafaţă de 526 m.p., şi teren, în suprafaţă de 895 m.p., aparţinând inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, luată prin Ordonanţa din data de 16.XI.2015 a procurorului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în Dosarul nr.181/P/2015 (…), până la concurența sumelor de 472.228,61 lei, la care se adaugă suma de 50.000 lei, cheltuieli judiciare către stat”, se arată în decizia instanței.
Nici cei 102.400 de lei și 9.500 de euro găsiți de procurori în casa lui Oprescu la perchezițiile din 6 septembrie 2015 nu îi vor fi restituiți, instanța dispunând ca măsură de siguranță confiscarea extinsă pentru aceste sume.
Fostul primar al Bucureștiului Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv, vineri, în dosarul în care este acuzat de luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu şi constituire a unui grup infracțional organizat. Curtea de Apel București i-a dublat pedeapsa primită la Tribunal și a dispus să execute 10 ani și 8 luni de închisoare.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Sorin Oprescu a primit 6 ani şi 6 luni de închisoare pentru constituire a unui grup infracţional organizat, în variantă agravată, alți 6 ani închisoare pentru luare de mită, 3 ani pentru abuz în serviciu și 3 ani şi 6 luni pentru spălarea banilor.
Cele patru pedepse au fost contopite, astfel că la cea mai mare pedeapsă, de 6 ani și 6 luni, au fost adăugați 4 ani și 2 luni (o treime din cumulul celorlalte pedepse).
Din pedeapsa lui Oprescu va fi scăzută perioada reținerii, arestării preventive şi arestului la domiciliu, respectiv din 6 septembrie 2015 până pe 14 ianuarie 2016.
Fostul primar al Bucureștiului are interdicție timp de 5 ani după executarea pedepsei să fie ales în funcții publice și să ocupe funcții publice. Sorin Oprescu are acum 70 de ani.
Judecătorii Curții de Apel București au majorat pedepsele pentru unii dintre inculpații din dosar.
Singurii care au primit pedepse mai mici sunt denunțătorul fostului primar, Bogdan Popa, care l-a înregistrat când îi dădea mită, și fostul șofer al lui Sorin Oprescu.
Sorin Oprescu a primit o pedeapsă dublă față de cea de la Tribunal pentru că judecătorii Curții de Apel i-au schimbat, la unul dintre ultimele termene de judecată, acuzația de constituire de grup infracțional în varianta agravată a acestei infracțiuni.
Dosarul s-a judecat din noiembrie 2015 și abia după trei ani și șase luni, pe 13 mai 2019 s-a ajuns la primul verdict, la Tribunalul București: 5 ani și 4 luni de închisoare. Judecătorii au dat sentința după mai bine de 70 de termene de judecată.
Dosarul a ajuns la Curtea de Apel București în iulie 2019, dar judecata a început în septembrie și s-a finalizat pe 28 ianuarie 2022, după alte peste 30 de termene de judecată.
Fostul primar Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv vineri 13 mai 2022, la 10 ani și 8 luni de închisoare cu executare.
Sorin Oprescu este singurul primar al Bucureștiului reținut și arestat în timpul mandatului. Când a fost trimis în judecată, și-a pierdut funcția, cu 7 luni înainte de încheierea celui de-al doilea mandat.
Grupul infracțional organizat a fost constituit, spun procurorii DNA de Bogdan Popa, când era director al Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane, dar de la finalul anului 2013, a fost condus de Sorin Oprescu.
”Inițial, structura grupului era simplă și perfect adaptată scopului urmărit, presupunând doar un lider (directorul instituției publice cu rol de autoritate contractantă, calitate în care dispunea de influența necesară determinării câștigătorului unei proceduri de achiziții publice, dar și dreptul de a semna acordurile cadru și contractele), conducători de societăți private care doreau să execute lucrări, precum și o sumă de apropiați ai liderului care să-l ajute, prin documente fictive și societăți fără activitate, să obțină în numerar, într-o formă aparent legală, mita plătită de contractorii privați.
Pe măsură ce alte persoane, sesizând activitatea grupului, au aderat la acesta în vederea obținerii unor foloase materiale, în paralel cu demersurile liderului în vederea extinderii activității pentru mărirea mitei, structura și funcționalitatea grupului au suferit modificări, culminând la finalul anului 2013 cu instalarea unui nou lider (șeful autorității publice locale executive), crearea unui eșalon de „secunzi” ai săi (o persoană de încredere și fostul lider), dar și a unui palier mai larg al factorilor de decizie necesari din alte instituții”, au scris procurorii în rechizitoriu.
Anchetatorii susțin că firmele care voiau contracte de la instituțiile din administrarea Primăriei Capitalei, trebuiau să dea mită o parte din profit conducerilor de atunci ale CCPBPB și Administrației Cimitirelor. 10% din valoarea contractului ar fi fost cerut pentru Sorin Oprescu.
Cei 25.000 de euro primiți de Sorin Oprescu de la Bogdan Popa erau, potrivit DNA, o parte din cei 60.000 de euro ceruți de Bogdan Popa și Cristian Stanca de la administratorii unei firme, pentru un contract de lucrări care trebuiau executate la Centrul Cultural al Palatelor Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului.
