Fermierii care au trecut peste o secetă pedologică extremă în 2020, când producția a fost redusă cu 40%, spun că în 2022 va fi mult mai grav pentru culturi, în special pentru cele de porumb și floarea-soarelui, din Dobrogea, Bărăgan și Moldova. Indiferent cât de grave vor fi efectele secetei, România va produce mai mult decât are nevoie să consume, spune, pentru Impact.ro, Nina Gheorghiță, fermier și vicepreședintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
Peste seceta pedologică, meteorologii au transmis o avertizare că de vineri se intensifică fenomenul de ”arșiță” pentru cultura de porumb. Asta înseamnă dezastru la culturile de porumb, pentru că nu există mijloace de combatere și plantele se usucă de la vârf spre bază, explică vicepreședintele LAPAR.
Situația din agricultură este foarte gravă, pentru că, cel puțin la culturile de primăvară, din punct de vedere climatic, anul este mai drastic decât 2020.
Este foarte grav. De acum înainte, oricâte ploi ar mai veni, în foarte multe zone, culturile de primăvară – porumb, floarea-soarelui, soia – sunt aproape compromise, în special în zona Bărăganului, în Dobrogea, în Moldova. În Moldova, este secetă puternică din toamna anului trecut.
Anul este unul foarte, foarte dificil, mai ales în contextul creșterii foarte mari a costurilor de producție, prin comparație cu anul 2020. Va fi foarte greu pentru fermieri”, a precizat Nina Gheorghiță.
Seceta în Bărăgan, în Dobrogea nu este ceva neobișnuit, însă în acest an, situația s-a agravat pentru că în aprilie, mai și iunie au fost foarte puține precipitații.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]”Fermierii au sperat că vor trece peste seceta pedologică. În general, în Bărăgan, Dobrogea, în zona cereală, zona agricolă a României, conform climei, ar fi trebuit să vină cam 30-40% din cantitatea totală de precipitații în lunile aprilie, mai și iunie.
Luna iunie, de la natură, este cea mai ploioasă a anului, deci cu toții așteptam în iunie ploi, care nu au venit. După 15 iulie, în zonele acestea, oricum se instala seceta. Seceta în Bărăgan, în Dobrogea vine în fiecare an. În niciun caz nu ne așteptam să nu fie apă în sol, în iunie”, a explicat Nina Gheorghiță.
Datele Administrației Naționale de Meteorologie arată că, la culturile de porumb neirigat, apa din sol până la 100 cm este în limite foarte scăzute. Seceta pedologică este moderată, puternică și extremă în Dobrogea, Maramureș și Banat, pe suprafețe agricole extinse din Moldova, Transilvania și Crișana, local în nordul, estul, sud-vestul, sudul și sud-estul Munteniei, sudul, centrul și estul Olteniei. Începând de vineri, se intensifică fenomenul de ”arșiță” pentru culturile de porumb.
”Culturile tolerează 32 – 35 de grade Celsius. Dincolo de aceste temperaturi, încep să își reducă foarte mult procesele fiziologice. Bucătăria plantei nu mai lucrează și, la un moment dat, se oprește din cauza acestei arșițe. Arșița atmosferică înseamnă de fapt o umiditate foarte scăzută a aerului și temperaturi foarte ridicate. În aceste situații, porumbul se usucă de la vârf către bază.
Pentru arșița atmosferică, nu există mijloc de combatere, pentru că umbrelă nu poți să pui la porumb. Când se suprapune arșița la seceta pedologică, se produce un dezastru pentru cultură”, a explicat vicepreședintele LAPAR.
Seceta a compromis deja culturi din mai multe zone. Fermierii din Iași, Galați și Vrancea vor ca județele să fie declarate calamitate din punct de vedere agricol.
”Sunt multe zone în care comisiile de calamitate merg deja pe teren și inventariază suprafețele. Prefecții au dat ordin de constituire a acestor comisii, pentru constatarea calamităților. Sunt mai multe județe cu probleme, Iași, Galați, Vrancea, în curând vor urma și altele”, a precizat Nina Gheorghiță.
Vicepreședintele LAPAR a explicat și ce se întâmplă după ce o zonă agricolă este declarată ca fiind calamitată.
”Niciodată nu am avut un județ sau o zonă în totalitate declarată calamitată. Fiecare fermier, cu acel proces-verbal pe care îl eliberează comisia care vine pe teren, se poate duce, la nivel de județ, la Registrul Comerțului, și poate cere să scoată, individual, respectând termenele legale, un certificat de forță majoră”.
Vicepreședintele LAPAR spune că, pentru culturile de primăvară, situația va fi mai gravă decât cea din 2020.
”În 2020, agricultura a produs cu 40% mai puțin decât în 2019. Acum, va fi și mai puțin de atât la porumb. La grâu, în schimb, producția la nivel național va fi mult mai bine decât în 2020.
Nu se pune problema să nu ne acoperim nevoile interne. România produce cu mult mai mult decât are nevoie. Cu siguranță va rămâne în 2022 și ceva peste nevoile noastre.
Indiferent de cât de rău va fi anul acesta, România, pe cultura de grâu, va produce necesarul. Pe cultura de floarea-soarelui, chiar dacă nu se mai produc 2,5-3 milioane de tone, ca într-un an normal, măcar 1-1,2 milioane de tone vom produce. Și la porumb va fi la fel.
Acesta este potențialul nostru, pentru că, la suprafața agricolă, suntem pe locul 5 în Uniunea Europeană. Dacă am lucra toată suprafața agricolă, așa cum se lucrează cei 30%, care aduc 70% din producția agricolă a României, în fiecare an am fi pe locurile unu și doi.
La grâu, în general ne plasăm pe locul 4 la nivelul UE. La floarea-soarelui, ne plasăm pe locul întâi, pentru că suntem poziționați în bazinul Mării Negre și floarea-soarelui găsește aici cele mai bune condiții. De asta suntem noi în top, cu bulgarii, ucrainenii și rușii”, a explicat Nina Gheorghiță.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, România are aproximativ 1,2 milioane de hectare care pot fi irigate, din care 600.000 – 700.000 de hectare sunt irigate.
”De ce se irigă doar aceste suprafețe? Pentru că din cele peste 9 milioane de hectare declarate în fiecare an la APIA, ca beneficiari de subvenții, doar 30% se cultivă profesional, restul sunt mici producători, care nu își permit sistem de irigații la suprafețe mici, de 10-20 de hectare.
Putem spune că jumătate din suprafața României se cultivă profesional, jumătatea cealaltă este la nivel de gospodărie țărănească”, a explicat Nina Gheorghiță, care are o fermă în județul Brăila.
Vicepreședintele LAPAR spune că, dincolo de problemele cauzate de secetă, agricultorii au multe alte probleme la care cu greu găsesc soluții.
”Trăim vremuri foarte dificile și aproape că ne gândim dacă mai putem face agricultură în următorii ani, dacă mai are ferma viitor sau nu. Agricultura este un domeniu foarte dificil, pentru că ești la buna dispoziție a naturi, oriunde în lume, nu doar în România.
Sunt mulți factori – îngheț, inundații, atac de dăunători, boli. În Tulcea, a început atacul de lăcuste, am văzut imagini care m-au înspăimântat. Până acum, nu am avut așa pe suprafețe mari, iar fenomenul se extinde.
Nina Gheorghiță susține că este foarte greu să faci agricultură dacă sunt interzise produsele fitosanitare, care sunt, practic, medicamente pentru plante
”Ne spun să nu mai folosim îngrășământ chimice, să facem minerit agricol, adică să exportăm în fiecare an elemente nutritive din sol, dar nu se înțelege care sunt implicațiile asupra pământului. Și dacă nu pui înapoi elementele nutritive, de unde vin?
Ni se spune să trecem pe hrană artificială, fără îngrășăminte chimice, de sinteză. Tot progresul științific care s-a realizat până în acest moment, în niciun caz nu pune în pericol mediul. Nu este niciun pericol dacă folosești produse fitosanitare, pentru că sunt, ca și la oameni, medicamentele. Și planta este un organism viu, trebuie să o îngrijești”, a mai spus Nina Gheorghiță.
