Seceta a făcut prăpăd în 33 de județe: sute de mii de hectare sunt distruse. Aproape 60% din suprafața României se usucă

Temperaturile care au depășit și 40 de grade și fenomenul de arșiță au afectat sute de mii de hectare de culturi, multe dintre ele sunt compromise definitive, cele mai afectate fiind suprafețele cultivate cu grâu. Fermierii din mai multe județe au cerut Ministerului Agriculturii încă din iulie declararea unor zone ca fiind calamitate, însă până acum nu a fost luată o astfel de decizie, fiind făcute doar evaluările de constatare a pagubelor. O analiză făcută de climatologi arată că aproape 60% din suprafața României este în proces de aridizare, Dobrogea fiind una dintre cele mai afectate zone.

Situațiile raportate arată o creștere aproape zilnică a suprafețelor afectate de secetă. Dacă la finalul săptămânii trecute erau peste 337.000 de hectare de culturi afectate, miercuri, Ministerul Agriculturii a anunțat că seceta a produs pagube la peste 372.000 de hectare, din 33 de județe.

Fermierii au pierdut culturi de grâu și triticale de pe mai bine de 200.000 de hectare. Pierderile sunt mai mari decât cele din 2021, iar producția din acest an va fi cu 15-18% mai mică decât cea de anul trecut, anunța recent ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Seceta a afectat și culturile de porumb pe 63.248 de hectare, de rapiță – 31.019 hectare, orz, orzoaică, ovăz și secară – 30.774 de hectare și cele de floarea-soarelui, pe 28.240 de hectare.

Secetă pedologică în mai multe zone

Meteorologii anunță în continuare secetă pedologică la culturile de porumb neirigat din Dobrogea, Banat, Crișana și Maramureș, pe suprafețe extinse în Moldova și Muntenia și local în Transilvania și Oltenia.

Impact.ro

A MURIT exact ca tatăl ei! Drama prin care a trecut îndrăgita interpretă de muzică...

Impact.ro

Florin Piersic rupe tăcerea despre Mircea Diaconu! Ce a putut să spună despre fostul său...

Chiar dacă în ultimele zile au fost ploi în mai multe zone, cantitățile de apă nu sunt suficiente pentru a reface rezervele de apă din sol.

Din cauza secetei, debitele pe Dunăre și pe mai multor râuri au scăzut până aproape de minimele istorice. Debitul Dunării la intrarea în ţară a ajuns miercuri la 1.750 mc/s, mult sub media multianuală a lunii august, de 4.300 mc/s și aproape de minimul istoric de 1.620 mc/s, înregistrat în 2003, când specialiștii spuneau că este cea mai mică valoare înregistrată în ultimii 160 de ani.

Centrala de la Cernavodă a fost oprită ultima data din cauza scăderii debitului Dunării în 23 august 2003, pentru aproximativ o lună. Atunci, Dunărea avea la intrarea în țară un debit sub 1800 mc/s.

Restricții la alimentarea cu apă în sute de localități

Din cauza secetei, rezervele de apă strategică au scăzut până la 72% în  principalele 40 de lacuri.

Rezerva de apă pentru consum a scăzut la un nivel alarmant și a determinat operatorii să restricționeze consumul în aproape 700 de localități din 24 de județe – Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea, Maramureș, Sibiu, Hunedoara, Alba, Olt, Teleorman, Brașov, Ilfov, Argeș, Giurgiu, Dâmbovița, Buzău, Ialomița, Dolj, Gorj și Bihor, potrivit datelor Administrației Naționale ”Apele Române”

Cele mai afectate de secetă rămân județele din zona Moldovei, în special localitățile mici și satele unde alimentarea este asigurată fie din sursa de apă de suprafață, fie din subteran.

Aproape 60% din suprafața României este în proces de aridizare. Dobrogea, cea mai afectată

Climatologii au observat în ultimii ani o aridizare pe aproape 60% din suprafața României, care cuprinde atât zonele arabile cât și cele agricole, inclusiv zonele forestiere.

Printre cele mai afectate zone de uscare este Dobrogea, unde s-au produs creșteri semnificative ale temperaturii medii a aerului și scăderi ale precipitațiilor, mai ales vara.

”Această tendință de aridizare este strânsă legată de creșterea frecvenței și amplitudinii temperaturilor extreme de vară, sub formă de valuri de căldură”, explică cercetătoarea Monica Ioniță-Scholz, de la Institutul „Alfred Wegener” pentru Cercetări Marine și Polare din Bremerhaven, Germania, într-un articol științific publicat pe platforma Infoclima.

România a mai trecut prin secete prelungite în perioadele 1894-1907, 1945-1951, 1983-1994, 2000-2003 și 2018 – 2020.

Anii 2000, cei mai călduroși din istorie

În ultimele două decenii, majoritatea lunilor au fost cele mai calde din istoria observațiilor, atât la nivel global, cât și la nivelul României, potrivit analizei făcute de Monica Ioniță-Scholz.

Precipitațiile, însă, au o altă evoluție. În România, cantitățile de precipitații nu au scăzut, dar s-a modificat modul lor de distribuire.

”În ultimele decenii se înregistrează cantități mari de precipitații în intervale scurte de timp, după care urmează intervale mari fără precipitații. Acest lucru creează necesitatea de a extinde stocarea apei în anii de secetă și de a crește riscul de inundații și de rupere a barajelor în perioadele de precipitații extreme”, subliniază meteorologul Monica Ioniță-Scholz.

Ce secete a cunoscut Europa

O analiză a datelor climatice din ultimul mileniu arată că anii foarte secetoși, precum 1920-1921, 1947, 1976, 2003, 2015 și 2018-2019, nu s-au datorat unor cauze extraordinare, ci unui ciclu climatic obișnuit.

”Cu toate că nu observăm o reducere a cantității precipitațiilor, se schimbă modul de distribuire a acestora. Altfel, în ultimele decenii se înregistrează cantități mari de precipitații în intervale scurte de timp, după care urmează intervale mari fără precipitații”, arată cercetătoarea Monica Ioniță-Scholz.

Mega-secetele care au avut loc între anii 1400 și 1480, precum și între 1770 și 1840 au fost determinate de un deficit mare de precipitații la trecerea de la iarnă la vară și au afectat peisaje complet diferite la acea vreme, cu o proporție mult mai mare de păduri naturale mixte și cursuri de râuri din diferite zone.

Aceste mega-secete din trecut nu pot fi comparate cu fenomenele de secetă din prezent, care sunt amplificate nu atât de reducerea cantităților de precipitații, cât mai ales temperaturile care cresc galopant.

”Ca urmare, evaporația crește, iar umiditatea solului scade brusc, provocând daune substanțiale pentru agricultura, transport, biodiversitate și sistemul energetic”, explică meteorologul Monica Ioniță-Scholz.

Seceta, influențată de schimbările climatice

Secetele se manifestă în primul rând vara, deoarece apariția lor depinde în mare măsură de trei factori: de temperatura aerului – cu cât aerul este mai cald, cu atât mai multă umiditate poate absorbi, ceea ce duce, teoretic, la o evaporare mai mare; de precipitații (cel mai adesea absente) și de cantitatea de umiditate care se evaporă la suprafața Pământului. Temperaturile mai ridicate sporesc evaporația, ceea ce reduce apa de suprafață uscând solurile și vegetația, a explicat climatologul Monica Ioniță-Scholz.

Schimbările climatice modifică, de asemenea, momentul în care apa este disponibilă. Temperaturile mai ridicate din timpul iernii fac ca în emisfera nordică să cadă mai puține precipitații sub formă de zăpadă, inclusiv în unele regiuni situate la altitudini ridicate.

Scăderea stratului de zăpadă poate reprezenta o problemă, chiar dacă precipitațiile anuale totale rămân aceleași. Acest lucru se datorează faptului că multe sisteme de gestionare a apei se bazează pe topirea stratului de zăpadă de primăvară.

”Unele modele climatice indică faptul că încălzirea globală crește variabilitatea precipitațiilor, ceea ce înseamnă că vor exista mai multe perioade cu precipitații extreme, cât și mai multe perioade de secetă. Pe de altă parte, o încălzire cu 1°C al temperaturii medii globale, duce la o creștere cu aproximativ 7% a cantității de vapori de apă din atmosfera”, potrivit cercetătorului Monica Ioniță-Scholz

La nivel european, și nu numai, factorul determinant al schimbărilor climatice este şi temperatura crescută, care este cu mult peste media multianuală.