Se mai lărgesc sau nu plajele de pe litoralul românesc? DNA a intrat pe fir și a luat decizia în detrimentul statului român

Elena Avramescu 02.03.2021, 16:24

Se mai lărgesc sau nu plajele de pe litoralul românesc? DNA a intrat pe fir în cazul lărgii plajelor de pe litoralul românesc. Un dosar deschis de procurorii anticorupție din Constanța, privind modul în care Ministerul Culturii a emis avizul arheologic pentru lărgirea plajelor, întârzie finalizarea proiectului european în valoare de aproape un miliard de euro.

Se mai lărgesc plajele de pe litoralul românesc?

Muncitorii de la înnisipare au gasit monede antice din argint, excavate de pe fundul marii și mai nou resturile unei epave. E o comoară pe fundul mării de care nimeni nu a spus nimic, iar procurorii DNA au luat mulți oameni în vizor.

Lucrările de înnisipare a plajelor de pe litoral sunt blocate din cauza unor suspiciuni de corupție în Ministerul Culturii. Există suspiciuni că certificatul de descărcare arheologică, pentru suprafețele din mare de unde era colectat nisipul, ar fi fost emis în 2017 fără o verificare amănunțită a perimetrului marin. Muzeul de Istorie si Arheologie din Constanța e primul vizat.

În baza unui contract comercial încheiat între Muzeu și firma olandeză s-au efectuat diagnosticul suprafeței solicitate de către aceștia. In urma diagnosticului a rezultat ca nu au fost descoperite epave antice, a declarat Aurel Mototolea, director Muzeul de Isotrie si Arheologie Constanța.

În urmă cu două săptămâni, conducta care aduce nisip din larg pe plajă, a aruncat la mal monede antice de argint masiv. Muncitorii au anunțat firma olandeză care lărgește plaja, si mai departe Apele Române. Așa au aflat și procurorii DNA care ulterior au trimis cațiva scafandri în larg ca sa verifice fundul mării de unde e extras nisipul. Scafandrii DNA au gasit bucăți de lemn dintr-o corabie. Imediat au cerut autorităților navale stoparea lucrărilor de excavare a nisipului din largul mării. Nicio navă, instituție, firmă privată sau ONG nu mai are acces în perimetrul de unde se colectează nisipul.

Ceea ce știm este dintr-o adresă pe care-am primit-o ieri de la Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Constanța, care ne spun despre existența unor fragmente lemnoase ce ar putea face parte dintr-o epavă, a declarat Magdalena Tița, directorul Direcției Județene pentru Cultură Constanța.

Se mai largesc sau nu plajele de pe litoralul romanesc
Plaja Constanta

A fost scanat fundul mării și nu s-a găsit nimic de importanță majoră

De ce nu a stiut nimeni de comoara de pe fundul marii? Există suspiciuni că certificatul de descărcare arheologică, pentru suprafețele din mare de unde era colectat nisipul, ar fi fost emis în 2017 fără o verificare amănunțită a perimetrului marin. Procurorii anti-corupție verifică să afle dacă cineva a ascuns adevărul. Întotdeauna când încep lucrări de excavare, pe mare sau uscat, arheologii își dau acceptul. La Constanța au scanat fundul mării și-au spus ca n-au găsit nimic de importanță majoră.

Au acoperit întreg perimetrul aflat în discuție acuma. În urma acestor scanări și a verificărilor la fața locului anomaliilor, adică prin scufundare și filmare și fotografiere, nu au fost identificate elemente care să facă susceptibila zona de prezență a unor artefacte antice, a spus și Catalin Dobrinescu, arheolog.

După o sesizare în baza căreia în nisipul excavat ar fi fost găsite mai multe monede antice din argint și stoparea lucrărilor de lărgire a plajelor, DNA a început investigațiile. Iar surse din anchetă au declarat că scafandrii trimiși de procurori au descoperit, la aproape 5 kilometri în largul mării, în dreptul Constanței, prinse în nisip, resturile unei epave din lemn, posibil din perioada antică. DNA a cerut Direcției de Cultură Constanța ca să conserve perimetrul. Victimă colaterală în această poveste este chiar statul român, prin Administrația Apelor Române Dobrogea Litoral. Într-un interval de timp scurt, există riscul ca cel mai mare proiect de infrastructură derulat pe litoralul românesc să fie stopat.

Acest lucru va atrage întârzieri dar mai ales pierderi de până la 200.000 de euro pe zi, pe care antreprenorul le-ar putea revendica de la guvern, precum și sancțiuni din partea UE. După înnisiparea plajelor de pe litoral, suprafața României va fi mai mare cu 140 de hectare.

Urmăriți Impact.ro și pe