Scenariu tulburător în cazul ruperii barajului Vidraru. La ce pericol imens suntem expuși. S-a mai întâmplat în trecut, după cutremur

O imensă tragedie s-ar putea produce în cazul ruperii barajului Vidraru. Construit între anii 1961 și 1966, acesta a fost unul dintre cele mai mari proiecte ale regimului comunist, fiind realizat cu uriașe eforturi financiare. Lucrarea a costat 1,47 miliarde lei, o sumă colosală pentru acele vremuri.

Pericolului unui cutremur major îi îngrijorează pe români

Barajul Vidraru este cel mai mare din România și ocupă locul 5 în Europa și 27 în lume, ca și dimensiune. El este construit să reziste la un cutremur de 9 grade.

Cu toate că a înregistrat o avarie gravă în 1974, a trecut fără nicio fisură de cutremurul din ‘77. De aproape 50 de ani, barajul Vidraru, este unul dintre obiectivele strategice ale sistemului energetic românesc.

Cutremurele din Turcia au repus pe tapet scenarii apocaliptice care s-au putea produce în cazul unui cutremur major la noi în țară.

Scenariile posibile în cazul în care barajul ar ceda

Potrivit unor studii, dacă la un moment dat ar exista o fisură, dezastrele care ar urma ar fi unele cu adevărat tragice. Studii oficiale arată că dacă barajul ar ceda orașul Piteşti ar fi acoperit de 12 metri de apă,  iar oraşul Curtea de Argeş ar fi acoperit de ape în 20 de minute. Cu toate astea, autorităţile spun că nu sunt motive de panică.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Astfel, conform „Planului de Apărare al Argeşului”, împotriva dezastrelor, dacă s-ar întâmpla ca barajul Vidraru să se rupă, peste Argeş ar veni Apocalipsa. Datele oficiale susţin că, în situaţia în care barajul Vidraru ar ceda, viitura ar atinge 12 metri înălţime în Piteşti.

Într-un minut, apele ar acoperi Arefu, în patru minute Valea Iaşului şi în 13 comuna Albeştii de Argeş. Aici ar dispărea sub ape cabana „Casa Argeşeană”, ruinele cetăţii Radu Negru şi satele Căpăţâneni-Ungureni şi Căpăţâneni-Pământeni. Ar urma comunele Corbeni şi Valea Iaşului, unde apa ar ajunge în patru minute. În 13 minute, cele peste 450 de milioane de tone de apă din baraj pot acoperi centrala Hidroeletrică şi comuna Albeştii de Argeş.

Un moment de cumpănă a fost în 2014, când locuitorii de pe lângă baraj au început să se teamă după ce ploile abundente au făcut ca volumul de apă din interiorul barajului să ajungă la stadiul de 98% din nivelul de retenție recomandat. Și atunci barajul a rezistat cu brio.