S-a aflat acum ce ordin a dat Nicolae Ceaușescu pentru monitorizarea femeilor gravide, dar și a medicilor care se ocupau de ele. Dictatorul dorea ca femeile să nu mai poată renunța la sarcini, fiind date și mai multe decrete în acest sens.
”Generația decrețeilor” este formată din copiii care au venit pe lume în România, după interzicerea avortului. În 1986, pentru prevenirea avorturilor, liderii acelor vremuri au gândit un sistem de control şi mai drastic al femeilor şi al doctorilor, prin implicarea fostei Securităţi.
Ordinul numărul S.60.008 din 12.01.1986, aprobat de ex-ministrul de Interne George Homoştean, a fost astfel transmis în toate inspectoratele de Miliţie și stipula norme clare de aplicare a măsurilor legislative care interziceau cu desăvârşire avorturile la cerere. Săptămânal, medicii, procurorii, sindicaliştii, organizaţiile UTC, Crucea Roşie trebuiau să facă acţiuni de popularizare a documentelor de partid ce reglementau întreruperea cursului sarcinii.
Sub lupă intrau spitalele, iar sectoriştii trebuiau să identifice femeile însărcinate şi apoi să le urmărească astfel încât orice intenţie de avort să fie exclusă.
”Până la 25.01. a.c., veţi lua măsuri pentru repartizarea sectoriştilor pe cartiere, cvartale de locuinţe, blocuri şi străzi, nominalizate în mod concret, urmând ca aceştia, în termen de de 30 de zile, să-şi recruteze un număr corespunzător de persoane de sprijin, capabile să depisteze în fază incipientă, femeile care încearcă să-şi ascundă starea de graviditate şi intenţionează să recurgă la întreruperea nelegală a sarcinii“, spune textul ordinului.
Cu toate acestea, femeile continuau să avorteze, însă nu la spital. Acelaşi document mai avea prevederi clare şi în privinţa măsurilor care trebuiau luate de către organele de control asupra femeilor sau asupra cadrelor medicale care se implicau în provocarea unui avort: toţi erau judecaţi în stare de arest preventiv.
Urmările ordinului care a băgat groaza în femei, în anii ’70 şi ’80, au fost devastatoare. În încercarea de a scăpa de sarcinile nedorite, multe gravide recurgeau la orice fel de metode, care le puneau viaţa în pericol sau se terminau chiar cu moartea lor. De exemplu, numai în judeţul Constanţa, medicii trebuiau să salveze, în fiecare zi, viaţa a cel puţin 30 de femei care încercau să-şi provoace avortul sub diferite forme.
Victorian Păştilă (68 de ani) este, din 1978, medic ginecolog la Spitalul Judeţean din Constanţa. Spune că, aici, în vremurile „decreţeilor”, numărul avorturilor era foarte mare, lucru care îi îngrozea şi pe medici.
”Aveam zilnic 30 de avorturi provocate, însă erau şi zile când aveam 50 sau chiar 60. Pe lângă asta, mai erau şi 10-12 paciente care veneau cu adeverinţă medicală de întrerupere a sarcinii. De fapt, subliniază specialistul, multe dintre femei reuşeau să obţină de la medici adeverinţe care le permitea să întrerupă cursul unei sarcini în baza unor boli care, de fapt, nu le puneau viaţa în pericol. Una dintre aceste afecţiuni erau varicele”, a declarat sursa citată pentru Historia.ro.
Până să ajungă la medici, însă, femeile, atât din mediul rural, cât şi din oraşe, apelau la diverse metode „băbeşti”, care aveau scopul de a le ucide pruncul nedorit. ”Cele mai multe îşi provocau avortul cu sonde vaginale. Am avut cazuri când ele îşi introduceau în vagin tija termometrului“, spune doctorul Păştilă.
Specialistul mai adaugă că cele mai periculoase erau tulpinile de la muşcată. Substanţele pe care le conţine această plantă întrerupeau evoluţia sarcinii, dar aveau şi efecte adverse. ”Circa 90% din cazuri se terminau cu tot felul de complicaţii şi, în final, femeile decedau. Şi asta în ciuda faptului că pacientelor respective le făceam histerectomie, adică le scoteam uterul“, îşi aminteşte doctorul.