06:45
Deși România ocupă primul loc în UE în ceea ce privește numărul de persoane care dețin o locuință proprietate personală, tot mai mulți români optează pentru închiriere și nu se mai îmbulzesc s-și cumpere o casă. Această tendință se manifestă cu precădere în rândul tinerilor din așa-numita Generație Z, adică a celor născuți după 1997.
Creditele tot mai scumpe, perspectiva de a plăti aproape toată viața activă pentru achitarea lor și „blocarea” într-un loc, ce vine „la pachet” cu achiziționarea unei locuințe nu par pe placul tinerilor români născuți după 1997, cel puțin în rândul celor cu studii superioare.
După 1990, românii s-au înghesuit să-și cumpere proprietăți, mai ales că foarte puțini beneficiaseră de această oportunitate în timpul comunismului. Iar „foamea” după propria casă a rămas de nestăvilit vreme de decenii. De aceea, aproximativ 96% dintre români au propria locuință proprietate personală, ceea ce ce clasează pe primul loc în UE, conform datelor Eurostat.
Media UE este de 69,9%, iar la polul opus României se află Germania, cu o pondere de 49,1%. Datele sunt aferente anului 2021. Aceste statistici nu sunt o noutate, România fiind de multă vreme în topul ţărilor europene în care oamenii stau în locuinţe proprii, şi nu închiriate. Totuşi, spun consultanţii imobiliari, pe fondul scumpirilor din piaţa rezidenţială şi al dobânzilor crescute din ultimele luni, ponderea chiriilor ar putea creşte semnificativ în perioada următoare.
Statutul de proprietar de locuinţă, eventual la vârste cât mai mici, nu mai este atât de râvnit de tinerii Generaţiei Z, cei născuţi după 1997, cel puţin în rândul celor cu studii superioare. Ei preferă să experimenteze – academic sau profesional – în toate formele, în vreme ce, totuşi, cei cu studii medii tind în continuare către stabilitatea pe care le-o oferă propria locuinţă.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]
Acestea sunt concluziile jucătorilor de pe piaţa rezidenţială locală, care remarcă, de câţiva ani, o schimbare a paradigmei când vine vorba de achiziţia unui apartament sau a unei case în rândul tinerilor de maximum 25 de ani.
„Auzim din ce în ce mai des cuvântul «închiriere» pentru că, de circa un an, suntem într-o zonă în care dobânzile au crescut accelerat, iar asta i-a împiedicat pe cei care vor să cumpere locuinţe să poată achiziţiona ceea ce îşi doresc. În acelaşi timp, am văzut în ultimii doi ani o creştere accelerată a preţurilor apartamentelor, nu doar în România, ci şi în ţările din jur şi în Europa în general, iar asta a pus şi mai multă presiune pe cumpărători”, a spus recent Gabriel Blăniţă, associate director valuation & advisory services la Colliers România, la conferinţa ZF Tendinţe în piaţa rezidenţială 2023, conform bussinesmagazin.ro.
Analizele consultanţilor de la Colliers arată că, de fapt, în Bucureşti şi în oraşele mari ponderea chiriaşilor este de 15%, nu doar 5% – cât indică Eurostat la nivel naţional, diferenţele fiind mici de la un oraş la altul. În următorii ani, ponderea chiriaşilor ar putea ajunge chiar şi la 25%.
„Tinerii sunt cei mai dispuşi să locuiască cu chirie. Câteodată este o alegere, dar de multe ori este singura posibilitate economică prin care pot accesa o locuinţă mai târziu. Vedem că vârsta de la care există posibilitatea de a cumpăra o locuinţă creşte. În România încă vorbim de un prag sub 30 de ani, pe când în Europa de Vest acesta este de 35-38 de ani sau chiar mai mult“, a mai spus Gabriel Blăniţă, potrivit sursei citate.
În condiţiile creşterii nevoii de închiriere, dezvoltatorii imobiliari încep deja să investească în proiecte rezidenţiale destinate exclusiv închirierii, şi nu vânzării. Statisticile Eurostat din anii care urmează ar putea aşadar să marcheze o schimbare de paradigmă dacă trendul închirierilor va lua amploare.
În România, Colliers estimează că există circa 1.000 de apartamente în ansambluri destinate exclusiv închirierii, precum şi planuri pentru încă 3.000 – 4.000 de unităţi în următorii doi-trei ani de zile.
