Ce s-ar întâmpla în Capitală în cazul unui cutremur asemănător celui din Turcia? „Avem 20.000 de clădiri, estimare a Băncii Mondiale, ca fiind vulnerabile”

De fiecare dată când un cutremur de amploare provoacă tragedii, apare comparația inevitabilă cu situația clădirilor încadrate în categoria celor cu risc seismic din România. Din păcate programele de consolidare au fost mai mult absente în ultimii 30 de ani dar anul acesta atât prin Programul Național de Redresare și Reziliență cât și prin cele naționale sau locale s-ar putea depăși media anuală maximă de clădiri consolidate. Impact.ro a stat de vorbă cu Răzvan Munteanu, director executiv al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), pentru a vedea în ce stadiu se află consolidarea clădirilor care sunt în pericol de prăbușire în cazul unui cutremur.

10 clădiri a căror consolidare a început în 2018 nu sunt încă finalizate

Din păcate procesul de consolidare se dovedește a fi unul anevoios, atât din punct de vedere juridic cât și al investițiilor. Totuși 10 asociații de proprietari au avut încredere într-un program al unei instituții nou înființate, AMCCRS,  dar încă mai așteaptă să se mute în imobilele consolidate. Pe parcurs au apărut probleme de natură legală care au tergiversat avansarea lucrărilor, însă anul acesta se speră la reluarea consolidărilor.

„În ultimii 30 de ani s-a consolidat mult mai puțin la nivelul Bucureștiului față de nevoile reale. În 2018 Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, instituție nou înființată, din nevoia de a avea o instituție specializată pe partea de consolidări, a inițiat un program de 10 imobile, care au fost consolidate, tot ceea ce înseamnă categorii de lucrări de structură au fost implementate, a rămas un rest de executat pe partea de arhitectură și instalații.

Aceste lucrări au fost cuprinse într-un contract cu Compania Municipală de Consolidări, companie care astăzi este în faliment. Am trecut printr-un set de ițe de natură juridică, astăzi lucrurile sunt clarificate în proporție de 90%. Estimarea noastră este că anul acesta vom intra să finalizăm cele 10 șantiere.” spune directorul.

De altfel importanța unor astfel de programe a fost luată în seamă de decidenți și când au fost concepute programele pentru PNRR și cele naționale.

„Anul trecut AMCCRS a expertizat un număr de imobile ce au fost încadrate la clasa de risc seismic I și II, aceste categorii sunt reglementate prin legea 201, respectiv legea 202, Legea Consolidării. În același timp autoritatea municipală a depus actele pentru o serie de imobile, 9 sunt în total, 6 au deja contracte semnate, 3 sunt în curs de aprobare, în cadrul PNRR.  Au mai fost depuse 22 de imobile la începutul anului, pe data de 3 ianuarie, în Programul Național pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, un program care primește finanțare din programul național.”

„Dacă ne raportăm la zona centrală, toate acestea sunt construite în perioada interbelică, adică sunt vulnerabile la cutremur”

Totuși finanțările pentru consolidarea unor clădiri dar și cererile depuse sunt foarte departe de a acoperi necesarul de lucrări pentru asigurarea siguranței la cutremur a centrului Capitalei. Pe de o parte, multe dintre aceste clădiri reprezintă centrul istoric  al Bucureștiului, pe de altă parte, fiind construite între cele două războaie mondiale, aceste clădiri nu au fost supuse unor norme de siguranță atunci când au fost proiectate și ridicate. În cazul unui cutremur major, zeci de mii de clădiri s-ar prăbuși sau ar fi puternic afectate, devenind neutilizabile.

„Din datele științifice suntem în următoarea situație: avem 20.000 de clădiri, estimare a Băncii Mondiale, ca fiind vulnerabile la cutremur. Asta ce înseamnă? Aceste clădiri sunt construite înainte de 1977, pe baza unor coduri de proiectare aproape inexistente, sau extrem de permisive, dacă ne referim la cele construite în perioada interbelică, practic nici nu aveam coduri de proiectare.

Dacă ne raportăm la zona centrală, zona Magheru, toate acestea sunt construite în perioada interbelică, adică sunt vulnerabile la cutremur. Când vine un cutremur de peste 7 grade există un risc major ca acea clădire care este încadrată în categoria de risc seismic I să se prăbușească. Riscul seismic II spune că în cazul unui cutremur major de peste 7 grade pe scara Richter, clădirea are un risc redus de prăbușire însă va suferi degradări structurale majore, lucru care implică imposibilitatea de a mai utiliza acel imobil. Clădirile încadrate la gradul de risc seismic III, degradările structurale sunt la nivel redus.”, spune reprezentantul instituției.

Acesta a mai inițiat și un apel către cetățenii care se află în astfel de imobile să apeleze la programele municipalității, mai ales în această perioadă în care acestea sunt finanțate prin mai multe programe.

„Ne-ar fi de mare ajutor dacă s-ar conștientiza la nivelul asociațiilor de proprietari nevoia reală de a intra în programele de consolidare pe care le realizează Primăria Municipiului București și ca element de noutate, inclusiv sectoarele pot avea programe de consolidare. Probabil că și încrederea asociațiilor de proprietari și a cetățenilor crește. Aceștia primesc, pe perioada lucrărilor de consolidare, o locuință de necesitate, există parteneriate.”, spune Răzvan Munteanu.