22:37
NATO a fost luată prin surprindere în mai, când Turcia a blocat procesul de aderare al Finlandei și Suediei, pe care majoritatea aliaților îl considerau o simplă formalitate. Au urmat săptămâni de discuții și negocieri ample conduse de Jens Stoltenberg, într-o încercare de a evita ceea ce ar fi putut fi un blocaj rușinos pentru NATO. Însă, un compromis pe mai multe probleme-cheie a fost obținut în ultimele minute ale tratativelor, rar Turcia este marea câștigătoare.
Acordul care a deschis calea pentru ca Suedia și Finlanda să devină membre NATO a venit după 11 ore de negocieri și a fost rezultatul săptămânilor de lupte politice în capitalele europene și al implicării Statelor Unite. Dar cu câteva momente înainte de parafarea acordului, încă părea că nu se va ajunge nicăieri.
După două ore de discuții intense, marți, înainte de summitul NATO, liderii încă se luptau să depășească anumite puncte, părțile nefăcând altceva decât să reitereze cu frustrare pozițiile lor deja cunoscute, a dezvăluit ministrul finlandez de externe, Pekka Haavisto.
„Și apoi am făcut o pauză de cafea și, ca întotdeauna, în timpul pauzei de cafea, au apărut idei grozave și apoi la final, spre finalul întâlnirii, a fost mai ușor să ajungem la concluzie”, a spus Haavisto pentru Reuters.
Câteva clipe mai târziu, liderii Turciei, Suediei și Finlandei, împreună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au stat unul lângă altul, în timp ce miniștrii lor de Externe semnau un document. Acesta era un memorandum care punea capăt unei drame de câteva săptămâni.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Biden s-a întâlnit cu Recep Erdogan la summitul NATO de la Madrid, a doua zi după ce a fost încheiat un acord între Turcia, Finlanda și Suedia, în care cele două țări nordice au promis să ia măsuri cu privire la îngrijorările Turciei la amenințările teroriste și „condamnă terorismul în toate formele și manifestările sale”.
Astfel, președintele Recep Erdogan a început imediat să culeagă roadele pentru ridicarea dreptului de veto pentru a permite Suediei și Finlandei să se alăture NATO. La numai o zi după această mișcare, Joe Biden l-a recompensat pe liderul de la Ankara și a anunțat că susţine vânzarea de avioane de luptă F-16 pentru forţele aeriene turce, care vor întări apărarea NATO.
„Statele Unite sprijină modernizarea flotei de avioane de luptă a Turciei, deoarece aceasta este o contribuție la securitatea NATO și, prin urmare, la securitatea americană. Aceste planuri sunt în lucru. Și trebuie să fie lucrate prin procesele noastre de contractare”, a spus Celeste Wallander, asistentă pentru probleme de securitate internaţională a secretarului apărării SUA, potrivit The Guardian.
Erdogan amenințase că va bloca Suedia și Finlanda de la aderarea la NATO pentru o perioadă nedeterminată, într-o mișcare menită să afirme rolul important al Turciei în NATO și să preseze restul alianței să ia mai în serios amenințarea terorismului kurd la granițele sale sudice.
Președintele SUA i-a mulțumit, de asemenea, lui Erdogan pentru rolul său în încercarea de a convinge Rusia să permită Ucrainei să-și exporte cele 25 de milioane de tone de cereale din porturile de la Marea Neagră. Din motive geografice și geopolitice, aliații occidentali au nevoie de cooperarea Turciei. Prezența sa în Orientul Mijlociu și de-a lungul Mării Negre îl face un partener indispensabil, chiar dacă este unul nesigur.
Dar în timp ce joacă un rol important pe scena internațională, pe plan intern Recep Erdogan se confruntă cu probleme economice, într-un moment important pentru el. Va trebui să le ceară alegătorilor să-l voteze pentru a câștiga al treilea mandat, în timp ce partidul său AKP se va lupta pentru a-și mări ponderea de locuri în Parlament după ce a pierdut majoritatea absolută, în 2015.
Invadarea Ucrainei a transformat Marea Neagră într-o zonă de război, amenințănd importurile de alimente și prăbușind piețele globale de energie. Recuperarea lentă după pandemia de COVID-19 și un deficit bugetar major s-au adăugat problemelor economice, ducând la creșterea vertiginoasă a inflației și a costului vieții în Turcia. Iar aceste lucruri îl pot costa pe Recep Erdogan, mai ales că este acuzat că nu acționează în niciun fel pentru rezolvarea problemelor.
Recep Erdogan susține, însă, politica sa monetară de lungă durată și în timp ce creșterea ratelor dobânzilor este cea mai bună soluție pentru a face față inflației, liderul turc a refuzat categoric, argumentând că este contrar principiilor islamice.
