Finlanda a respins de-a lungul timpului ideea de a adera la NATO, în ciuda relației strânse cu Occidentul, pentru a nu provoca Moscova. Dar țara scandinavă împarte o graniță de 1.300 de kilometri cu Rusia și a fost invadată în 1939 de Uniunea Sovietică. Acum, împreună cu Suedia, Finlanda își dorește să devină membră a Alianței Nord-Atlantice.
Premierul finlandez Sanna Marin a spus că se așteaptă ca guvernul său „să încheie discuția cu privire la cererea de aderare la NATO.înainte de mijlocul verii”. Sondajele de opinie recente au arătat că 84% dintre finlandezi consideră Rusia o „amenințare militară majoră”, în creștere cu 25% față de anul trecut. Însă, Rusia a transmis Finlandei să nu adere la Alianță.
La numai câteva ore după acest avertisment, arme grele rusești, inclusiv sisteme de rachete, au fost văzute îndreptându-se spre granița cu Finlanda, țară vecină din nord. Într-un videoclip apar două sisteme rusești de apărare de coastă care se deplasau de-a lungul unui drum de pe partea rusă a graniței care duce la Helsinki. Sistemele de rachete par a fi sistemul mobil de apărare de coastă K-300P Bastion-P, conceput pentru a elimina navele de suprafață, chiar și grupurile de luptă de portavioane, relatează Daily Mail.
Something similar to a Russian mobile short range ballistic missile system Iskander heading towards (or cruising near) the Finnish border. The very fact isn’t as worrying as the comments under the video published in Vyborg / Viipuri social media: https://t.co/w9e43UfKNS pic.twitter.com/W5PGAOJh2d
— Gleb Yarovoy (@GlebYarovoy) April 12, 2022
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a afirmat că decizia Finlandei de aderare la NATO „nu va îmbunătăți” situația securității în Europa, iar parlamentarul rus Vladimir Dzhabarov a adăugat că acest lucru ar însemna „distrugerea țării”.
„Am spus în repetate rânduri că NATO rămâne un instrument orientat spre confruntare și extinderea ei ulterioară nu va aduce stabilitate continentului european”, a declarat Dmitri Peskov.
NATO a anunțat că două grupuri navale multinaționale de 16 nave conduse de Marina Regală Olandeză vor patrula coastele Mării Baltice ale unor țări membre precum Polonia și Estonia, pentru a „menține o capacitate defensivă credibilă și capabilă”.
Între timp, și partidul de guvernământ al Suediei a început să dezbată posibilitatea de a lansa o cerere de aderare la NATO, o mișcare care ar semnala o inversare completă a rolului în politica regatului scandinav, care de decenii a rămas neutru din punct de vedere militar.