Răspunsul MAE după cererea Rusiei de retragere a trupelor NATO din România: „Inoportune și lipsite de orice fundament”

Ministerul Afacerilor Externe reacționează după declarațiile ministrului de Afaceri Externe rus, Serghei Lavrov, care a spus că una dintre garanțiile de securitate pe care le cere Federația Rusă occidentului este de a retrage trupele NATO din România și Bulgaria și de a reveni la granițele de dinainte de 1997.

Prezența militară, strict defensivă

MAE transmite că prezența militară NATO în țările aflate pe flancul vestic este în scop defensiv și justificată din punct de vedere al apărării mai ales după acțiunile Rusiei de anexare a peninsulei Crimeea în 2014.

„Ministerul Afacerilor Externe respinge ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe Flancul Estic al NATO.

MAE reamintește că prezența NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliați și implementate de structurile aliate politice și militare responsabile în acest sens, este o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federației Ruse în Vecinătatea Estică, mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia. Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv.” se arată într-un comunicat MAE.

Nu este prima cerere de acest fel

MAE reamintește faptul că această cerere nu este prima de acest gen și spune că problema a fost deja abordată în cadrul alianței și concluzia a fost că prezența militară NATO pe flancul Estic este justificată și necesară și nu poate fi retrasă. De asemenea MAE menționează și faptul că membrii alianței deja și-au arătat intenția de a întări prezența militară la granița NATO.

„Solicitarea ca postura forțelor NATO în toate statele Alianței care au aderat după 1997, inclusiv trupe, să fie redusă conform cerințelor Moscovei figurează deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană, făcute publice în luna decembrie 2021.

Această solicitare a fost deja respinsă fără echivoc ca inacceptabilă de către Alianța Nord-Atlantică atât public, cât și în cadrul dialogului NATO cu Rusia și, respectiv, SUA-Rusia. O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri, având în vedere că postura de descurajare și apărare este nemijlocit conectată cu, și este parte intrinsecă a mecanismului de apărare colectivă al NATO, asupra căruia niciun stat terț nu poate avea drept de veto. Aliații au menționat ferm că vor continua politica de consolidare a securităţii și apărării colective, inclusiv prin prezența trupelor aliate pe teritoriul aliaților estici.

Alături de aliații săi, România va continua să susțină ferm, cu argumente bazate pe evoluțiile de securitate din Vecinătatea Estică, importanța întăririi Flancului Estic. În acest sens, autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate.

Totodată, România își exprimă speranța că procesul de dialog deschis cu Federația Rusă în această perioadă va continua și va conduce la dezescaladarea situației de securitate, spre beneficiul întregului spațiu euroatlantic.” se mai arată în comunicat.

Întâlnirile de la Geneva între oficiali americani, reprezentanți NATO și oficiali ai Federației Ruse sunt până în acest moment un eșec. În paralel Rusia comasează peste 120.000 de soldați la granița cu Ucraina ceea ce presupune o mobilizare de forțe care depășește cadrul unui simplu exercițiu militar.