Raed Arafat și Nelu Tătaru, în atenția DNA. Cu ce au greşit cei doi în timpul pandemiei

Șeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență Raed Arafat și ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, au intrat în atenția DNA! Instituțiile conduse de cei doi au fost reclamate de Curtea de Conturi pentru achizițiile făcute în timpul pandemiei de coronavirus!

Raed Arafat și Nelu Tătaru au intrat în atenția procurorilor DNA

Așadar, Curtea de Conturi a sesizat mai multe nereguli în ceea ce privește achizițiile făcute de cele două instituții în timpul pandemiei de coronavirus și au alertat procurorii de la Direcția Națională Anticorupție. Ministerul Sănătății este acuzat de abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals, iar prejudiciul este estimat la aproape 3 milione de lei.

Plângerile sunt făcute în baza unui raport al Curții de Conturi, redactat vara trecută, intitulat Gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgență, însă abia acum Curtea de Conturi a anunțat ce conținea, de fapt, acest raport și ce conțin aceste plângeri venite în baza raportului.

Ce acuzații aduc procurorii

Sunt vizate achizițiile făcute de Ministerul Sănătății prin UNIFARM, iar raportul Curții de Conturi constata o serie de „abateri, nereguli, erori și deficiențe”.

• În perioada 15.03-15.05.2020 Compania a încheiat contracte pentru achiziția unor echipamente și materiale sanitare specifice combaterii pandemiei cu coronavirus în valoare 1.619.238 mii lei. În aceeași perioadă, Compania a efectuat plăți, de 1.018.802 mii lei, din care plăți în avans de 805.382 mii lei, reprezentând 79% din totalul plăților care au fost efectuate.
• Contractarea de către Companie a acestor achiziții de echipamente și materiale sanitare în valoare 1.619.238 mii lei s-a făcut fără existența prevederilor bugetare aprobate cu această destinație.
• CN UNIFARM SA nu și-a exercitat obligația legală privind modul de întocmire și execuție a bugetului de venituri și cheltuieli, nu a analizat și nu a propus rectificarea Bugetului de Venituri și Cheltuieli, în conformitate cu prevederile legale incidente. În plus, CN UNIFARM SA a angajat și a efectuat cheltuieli (achiziții de produse specifice combaterii pandemiei cu coronavirus) mai mari decât cele aprobate prin bugetul de venituri și cheltuieli, în sumă totală de 1.463.073 mii lei, fără aprobarea consiliului de administrație, a ministerului de resort și fără aprobarea AGA.
• Mai mult, aceste achiziții au fost efectuate de către CN UNIFARM SA contrar legii și statutului Companiei, respectiv fără ca directorul general al companiei să solicite aprobarea Adunării Generale a Acționarilor (AGA) pentru efectuarea acestor achiziții deși potrivit Statutului CN UNIFARM SA, „AGA aprobă orice fel de tranzacție dacă aceasta are, individual sau într-o serie de tranzacții încheiate, o valoare mai mare de 10% din valoarea activelor nete ale companiei sau mai mare de 10% din cifra de afaceri a companiei potrivit ultimelor situații financiare auditate (…)”. Astfel, potrivit ultimelor situații financiare auditate, cifra de afaceri a companiei a fost de 118.929 mii lei, iar efectuarea oricărei tranzacții cu o valoare mai mare de 11.893 mii lei, reprezentând 10% din cifra de afaceri, trebuia aprobată de AGA.
• Compania a achiziționat echipamente/materiale sanitare de la firme intermediare deși deținea toate autorizațiile necesare în vederea realizării achizițiilor direct de la producătorii externi prin importul acestora și/sau de la producători interni, ceea ce a făcut ca CN UNIFARM să plătească prețuri de achiziție mai mari cu suma estimată la 175.274 mii lei.
• În urma verificărilor efectuate asupra unui eșantion constituit din operațiunile derulate cu un număr de 10 furnizori, s-a constatat faptul că, în perioada 15.03 – 15.05.2020, CN UNIFARM SA a contractat achiziția unor cantități de astfel de produse în valoare de 1.012.946 mii lei din care, până la data de 15.05.2020, au fost recepționate produse în valoare de 698.534 mii lei, reprezentând 69% din valoarea contractată.
• Pentru achizițiile efectuate, Compania a efectuat plăți totale în valoare de 830.316 mii lei, reprezentând 82% din valoarea contractată, din care: plăți în valoare de 638.549 mii lei, efectuate în avans; plăți în valoare de 191.767 mii lei, efectuate după data recepției produselor.
• Pentru produsele recepționate, Compania a efectuat următoarele operațiuni: pentru produse în valoare de 414.837 mii lei, reprezentând 59% din totalul produselor livrate, a fost regularizată valoarea de achiziție cu avansurile plătite către furnizori; pentru produse în valoare de 191.767 mii lei, reprezentând 28% din totalul produselor livrate, au fost efectuate plăți; pentru produse în valoare de 91.930 mii lei, reprezentând 13% din totalul produselor livrate, au fost înregistrate datorii către furnizori.
• Astfel, în timp ce Compania avea înregistrate avansuri plătite către acești furnizori în valoare de 220.073 mii lei, care nu au fost justificate de bunuri livrate până la data de 15.05.2020, a efectuat plăți suplimentare în valoare de 191.767 mii lei și a continuat să înregistreze datorii către furnizori în valoare de 91.930 mii lei, fără să efectueze regularizarea acestor operațiuni cu facturile de avans care au fost plătite anterior.

Procurorii mai acuză că UNIFARM a plătit sume de 56.000 de dolari pentru un ventilator pentru care producătorul solicita 26 de mii de dolari și făcea și un discount de 10.000 de dolari. În plus, au descoperit că în China acestea se vindeau cu 7-10 mii de euro bucata. UNIFARM a plătit pentru 20 aparate RT- PCR la prețul de 77.000 USD/bucată plus TVA, 200 buc. ventilatoare la prețul de 56.000 USD/bucată fără TVA, prețul fiind FOB Beijing și 100 buc ventilatoare Drager Evita V300 la prețul de 56.000 USD/bucată fără TVA, prețul fiind FOB Germania. Pe lângă faptul că prețul a fost unul mult mai mare, nici măcar unul dintre aparatele comandate nu a fost livrat în România.

Celelalte două plângeri făcute de Curtea de Conturi la DNA sunt împotriva Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, aflat în subordinea DSU, care este condus de Raed Arafat. Acuzațiile sunt tot de abuz în serviciu, una cu un prejudiciu de 11 milioane de lei, iar cealaltă cu un prejudiciu de peste 4 milioane de lei.